Cum folosește Rusia Kârgâzstanul pentru a continua să facă afaceri cu Europa

Rusia folosește Kârgâzstanul ca țară terță cheie pentru a menține relațiile comerciale cu o serie de națiuni europene, indică o investigație Euronews.com.

Războiul Rusia-Ucraina a dus la impunerea unui val de sancțiuni Rusiei în ultimii doi ani de către UE, Regatul Unit și SUA, precum și de către o serie de alți actori internaționali. Cu toate acestea, în ciuda sancțiunilor din ce în ce mai numeroase și mai stricte, Rusia a continuat să găsească modalități de a menține schimburile comerciale cu Europa.

Brookings Institute a utilizat datele Fondului Monetar Internațional (FMI) privind direcția comerțului pentru a cartografia exporturile efectuate în ultimii ani de mai multe țări către țările din Asia Centrală, care sunt suspectate că ar fi transbordări către Rusia.  Pentru această cartografiere, Brookings Institute a analizat Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan și Georgia.

Kârgâzstanul, în special, a ieșit în evidență, cu o creștere accentuată a exporturilor globale și în special europene către această țară începând din martie 2022, când războiul din Ucraina era deja în desfășurare.

Cum se folosește Rusia de Kârgâzstan pentru a menține relațiile comerciale cu Europa? Kârgâzstanul, o mică țară muntoasă și fără ieșire la mare din Asia Centrală, a devenit recent celebră la nivel mondial, deoarece parteneriatul său comercial extins cu Rusia a fost supus unei examinări tot mai atente.

Robert Khachatryan, CEO și fondator al Freight Right Global Logistics, a declarat pentru Euronews: „Kârgâzstanul a apărut ca un canal critic pentru Rusia de a menține comerțul cu Europa, în ciuda sancțiunilor în curs. „Exporturile Kârgâzstanului către Rusia au crescut vertiginos de la 393 milioane de dolari (352,8 milioane de euro) în 2021 la peste 1,07 miliarde de dolari (0,96 miliarde de euro) în 2022, indicând o creștere semnificativă a activităților comerciale care facilitează eludarea sancțiunilor de către Rusia.

Țara a înregistrat o creștere uluitoare de 953% a exporturilor UE, beneficiind în primul rând de poziția sa strategică ca punct de tranzit.” Irina Tsukerman, președinte al Scarab Rising, o companie de consultanță în materie de strategie de securitate, a declarat, de asemenea, pentru Euronews: „Una dintre cele mai eficiente modalități prin care Rusia folosește Kârgâzstanul pentru a ocoli sancțiunile și controalele la export-import sunt reexporturile de bunuri. UE și SUA au impus sancțiuni Rusiei, care au dus la o schimbare a tiparelor comerciale.

„Aceste sancțiuni au îngreunat accesul Rusiei la bunuri de înaltă tehnologie și au crescut costul afacerilor cu Rusia. Kârgâzstanul este extrem de dependent de Rusia și are puține alternative pentru comerț. Țări precum Kârgâzstan, Kazahstan și Armenia au devenit centre de reexport de bunuri către Rusia. Acest lucru se datorează faptului că schimburile comerciale în cadrul Uniunii Vamale Eurasiatice (EACU) nu sunt supuse declarațiilor și inspecțiilor vamale obligatorii.

„Acest lucru facilitează, de asemenea, fluxul de mărfuri rusești către Europa. Reexportul de vehicule din Kârgâzstan către Rusia a ajutat consumatorii ruși să aibă acces la cele mai recente modele de mașini, ceea ce a limitat durerea economică și a redus probabilitatea unei reacții împotriva lui Putin.

Poziția geografică a Kârgâzstanului îl face un punct de tranzit pentru mărfurile care circulă între Rusia și Europa. Acest lucru include utilizarea rețelelor feroviare și rutiere care conectează aceste regiuni. Rusia investește în proiecte de infrastructură în Kârgâzstan, cum ar fi energia și transportul, care pot spori capacitățile comerciale și pot crea o rută mai eficientă pentru ca mărfurile rusești să ajungă în Europa.”

Vuk Vuksanovic, de la grupul de reflecție în materie de politică externă al London School of Economics, LSE IDEAS, a declarat pentru Euronews: „Kârgâzstanul se profilează ca unul dintre centrele și nodurile-cheie ale transbordării mărfurilor occidentale în Rusia. Asia Centrală este o rută destul de logică, având în vedere geografia strategică a regiunii, care plasează regiunea în triunghiul de intersecție dintre Rusia, China și Europa extinsă.

Kârgâzstanul este unul dintre cei mai sinceri parteneri ai Rusiei în regiune. Este membru al Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU) condusă de Rusia și al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO). Este o țară fără ieșire la mare, puternic dependentă de transferurile din Rusia, care au fost perturbate de războiul din Ucraina. Prin urmare, era logic ca țara să fie în căutarea altor oportunități.

Problema este că, dacă Kârgâzstanul va fi sancționat, va fi descoperită doar o nouă rută. De asemenea, este problematic, cum îi vei sancționa pe toți cei care doresc să facă afaceri cu Rusia, deoarece marea majoritate a țărilor din întreaga lume nu s-au alăturat niciodată sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Cea mai mare problemă este că acest lucru nu s-ar întâmpla dacă nu ar exista încă o mulțime de țări occidentale, în special în Europa, care sunt încă dispuse să facă comerț cu Rusia și să folosească lacunele legale și logistice pentru a face acest lucru.

Acest lucru este valabil în ambele sensuri și implică nu numai achiziționarea de mărfuri și resurse rusești de către europeni, ci și vânzarea de tehnologie și bunuri cu dublă utilizare. Astfel, în timp ce europenii vorbeau mult despre valorile și unitatea europeană, mulți dintre ei considerau în continuare atractivă piața rusă.”

Marius Dubnikovas, economist și vicepreședinte al Lithuanian Business Confederation, a declarat: „După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, exportul din Kârgâzstan către Rusia a crescut de trei ori față de nivelul mediu dinaintea războiului. Comerțul este activ și, probabil, este legat de sancțiuni și de încercările de a trece peste acestea.

Cele mai mari schimburi comerciale sunt mașinile, produsele de bază, electronicele și echipamentele electrice. Se pare că există riscul ca produsele cu dublă utilizare să fie exportate sau reexportate și din Europa.”

Ce alte țări sunt implicate în acest comerț?

Institutul Brookings a identificat țări precum Germania, Polonia, Lituania, Italia, Republica Cehă și Serbia, ca fiind unele dintre țările ale căror exporturi către Kârgâzstan au crescut în urma războiului dintre Rusia și Ucraina. Ca atare, aceste țări ar putea continua să facă comerț cu Rusia prin intermediul Kârgâzstanului.

În această privință, Tsukerman a subliniat: „Germania este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali din UE atât pentru Rusia, cât și pentru Kârgâzstan. Companiile germane se implică în importul de bunuri din Rusia, inclusiv produse energetice, utilaje și materii prime.

Rusia este bine familiarizată cu logistica fluxului comercial germano-kârgâz și exploatează aceste lanțuri de aprovizionare în avantajul său pentru a-și scoate propriile produse în Germania. De asemenea, companiile franceze sunt puternic implicate în investiții în sectorul energetic și de producție din Kârgâzstan, implicându-se astfel și ele în triangulația cu Rusia.

Italia face comerț deschis cu Rusia și are interese în Kârgâzstan, în special în agricultură și textile. Bunurile de lux din Italia ajung în Rusia prin țări din Asia Centrală precum Kârgâzstan, în timp ce unele produse agricole rusești, precum cerealele, și textilele ajung în Italia împreună cu produse kârgâze.

Societățile olandeze participă adesea la logistică și la facilitarea comerțului, valorificând poziția Kârgâzstanului pentru un acces mai larg la Asia Centrală și Rusia. Acest lucru continuă chiar dacă guvernul olandez este activ în înarmarea Ucrainei.

Polonia are legături comerciale tot mai strânse atât cu Rusia, cât și cu Kârgâzstanul, concentrându-se pe diverse industrii, inclusiv agricultura și utilajele. Astfel, o parte din produsele industriale din Rusia ajung în Polonia prin Kârgâzstan, ceea ce este ironic, având în vedere rolul tot mai important al Poloniei în economia europeană și recenta dispută cu Ucraina legată de alegeri între fermieri cu privire la afluxul de cereale ucrainene în Polonia.

Aceste țări, printre altele, utilizează poziția strategică a Kârgâzstanului pentru a-și optimiza rutele comerciale și a avea acces la bunuri din Rusia, navigând în același timp pe piața mai largă a UE.”

Ce produse sunt exportate?

S-a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor și a activității comerciale între Rusia și Kârgâzstan în sectoare precum tehnologia, vehiculele, cosmeticele și altele. Se înregistrează schimburi comerciale intense în special în ceea ce privește bunurile pe care Rusia le achiziționează acum mai greu, cum ar fi vehiculele și tancurile.

Michael Ashley Schulman, partener și director de investiții al Running Point Capital Advisors, a declarat pentru Euronews: „Oficial și tradițional, Kârgâzstanul exportă în Rusia deșeuri de cupru, fire de bumbac, țesături cauciucate și produse. Mai recent, a existat o creștere a exporturilor de produse cosmetice, îmbrăcăminte, genți și parfumerie.

Dar cea mai mare îngrijorare se concentrează probabil pe modul în care Kârgâzstanul ajută Rusia să importe bunuri sancționate, utilizate în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și alte produse cu dublă utilizare, cum ar fi automobilele chinezești și germane, piesele de schimb pentru vehicule, rulmenții de bile utilizați pentru tancuri și vagoane și semiconductorii. Conform unor estimări, doar 10 % din mașinile importate în Republica Kârgâzstan rămân acolo.

Sute de articole din UE au ajuns în echipamentele militare rusești. Mai multe țări, precum Germania, au înregistrat o creștere semnificativă a vânzărilor directe de anumite produse către Kârgâzstan de la începutul războiului. Urmărirea și amendarea acestui tip de comerț ar putea contribui la limitarea acestuia”.

În ceea ce privește produsele pe care Rusia continuă să le importe în Europa, Tsukerman a spus că „Rusia, pe de altă parte, își gestionează exporturile de energie, în primul rând petrol și gaze sub diferite forme, folosind Kârgâzstanul ca un centru comercial eficient pentru a ocoli sancțiunile și a introduce combustibilii fosili în Europa.

Un alt export major al Rusiei către Europa constă în produse agricole, inclusiv cereale precum grâul (și chiar cereale furate din Ucraina), alimente prelucrate, băuturi și îngrășăminte.

Rusia reușește chiar să impună echipamente și utilaje industriale, inclusiv chiar vehicule și bunuri electronice. Kârgâzstanul este, de asemenea, un important punct de tranzit pentru metale și minerale, inclusiv metale feroase și neferoase precum aluminiul și cuprul.

De fapt, achizițiile UE de metale rusești au crescut de la începutul războiului din Ucraina în 2022. Produsele chimice, de asemenea, ajung pe piețele europene prin Kârgâzstan și alte țări din Asia Centrală, inclusiv produsele petrochimice.”

Ce poate face UE pentru a opri acest comerț?

UE a fost deja aspru criticată pentru că nu a făcut suficient pentru a aplica și a pune în aplicare sancțiunile împotriva Rusiei, inclusiv pentru a o împiedica să înființeze mai multe societăți fantomă în diferite țări sau să utilizeze țări terțe pentru a continua să eludeze sancțiunile comerciale.

În această privință, Michael A Witt, profesor de afaceri internaționale și strategie la King’s Business School, a declarat: „Cred că mecanismele sunt destul de simple. Procesul standard ar fi crearea unei companii locale într-o țară terță care nu este afectată de sancțiuni și apoi canalizarea lucrurilor prin această companie (cu alți intermediari, dacă este necesar).

Acest lucru ar putea fi oprit prin supunerea țărilor terțe la aceleași sancțiuni sau prin amenințarea acestora cu perspectiva. Problema este că, din punct de vedere geopolitic, s-ar putea să te împuști singur în picior, din mai multe motive. Unul dintre ele este acela că ați împinge acel stat terț mai ferm în tabăra adversă. Altul este că cedezi efectiv o parte din piața globală concurenței din partea altor țări, în special China.

Deci, în cele din urmă, Rusia ar obține în mare parte ceea ce are nevoie, doar de la un furnizor diferit, iar Europa ar pierde putere economică în raport cu China, un rival geopolitic.

Evident, chestiunile cu adevărat sensibile trebuie să facă obiectul unor restricții stricte la export – să nu fie exportate deloc (F22) sau să fie controlate foarte îndeaproape (ASML). Dar pentru lucruri precum aparatele de uz casnic, ale căror cipuri pot fi reutilizate în scopuri militare, opțiunile sunt foarte limitate.

Desigur, puteți, de asemenea, să puneți pe lista neagră companii individuale care importă lucruri în țări terțe. Dar în momentul în care faci asta, Rusia va crea alte companii care să facă același lucru.”

Tsukerman a spus: „Primul pas natural este de a colabora cu EACU pentru a închide lacunele din reglementările tarifare și acordurile comerciale privind accizele favorabile eludării sancțiunilor. Țările din Asia Centrală sunt dornice să își diversifice economiile și parteneriatele comerciale; construirea unor puncte de tranzit eficiente pentru petrol, evitarea tarifelor și presiunile pentru creșterea investițiilor europene și a acordurilor comerciale ar trebui să fie condiționate de aplicarea politicilor privind sancțiunile și evitarea utilizării comerțului liber intern ca mecanism de facilitare a tranzacțiilor și operațiunilor financiare legate de Rusia.

În al doilea rând, companiile europene implicate în eludarea sancțiunilor ar trebui să fie penalizate și să piardă afaceri în Europa. În plus, ar trebui să existe mecanisme de transparență sporită pentru a evita ca agențiile guvernamentale să faciliteze implicit sau explicit astfel de relații.

Ar trebui alocate resurse active pentru aplicarea și arestarea mărfurilor rusești care intră în UE sau a vehiculelor care tranzitează Kârgâzstanul. În același timp, ar trebui să se acorde prioritate aplicării mai stricte a legii în ceea ce privește funcționarii kârgâzi, oligarhii și persoanele din interiorul companiilor, pentru a face mai dificil pentru Kârgâzstan să beneficieze de avansarea relațiilor și tranzacțiilor ilicite.”

Dubnikovas a declarat: „Există mai mult de 10 liste de sancțiuni diferite, astfel încât sarcina principală este de a controla eficiența acestora. Se pare că nu este suficient să se controleze circulația bunurilor, pariez că ar trebui să se acorde mai multă atenție transferurilor de bani și beneficiarilor”.