Cum funcționează o rețea de căsătorii fictive în Cipru cu solicitanți de azil care doresc să obțină pașapoarte europene: Cazul celor 11 ”mirese” din România

Rețeaua Balcanică de Investigații (Balkan Investigative Reporting Network) publică un reportaj revelator pentru modul în care femei din România și Bulgaria sunt folosite în Cipru de „intermediari-racolatori” abili pentru a încheia căsătorii fictive cu solicitanți de azil care doresc să obțină pașapoarte europene, scrie publicația cipriotă Phileleftheros, citată de Rador.

Arestarea a 11 femei din România, care au venit în Cipru cu avionul în luna iulie, a scos la lumină practica căsătoriilor false ce sunt încheiate în Cipru pentru a oferi acces rapid la permisele de ședere în Uniunea Europeană pentru rezidenți ai unor țări terțe.

Femeile au fost arestate pe aeroportul din Larnaca și, potrivit poliției cipriote, au recunoscut că au fost plătite între 700 și 1.000 de euro pentru a călători ca „mirese fictive” pentru rezidenți ai unor țări terțe ce încercau să obțină șederea în UE.

Zece dintre acestea au fost expulzate înapoi în România, unde astfel de practici nu sunt considerate trafic de persoane conform legislației române și nu s-au confruntat cu nicio acuzație, a declarat poliția română pentru BIRN. A 11-a a rămas în Cipru și este cercetată sub suspiciunea de organizare a înșelăciunii.

„Intermediarul era o româncă căsătorită în Cipru, care a acționat ca legătură între cei din Cipru și cei din România pentru a găsi viitoare mirese în România”, a declarat Ministerul de Interne al insulei într-un răspuns scris către BIRN. „Ea s-a ocupat activ de organizarea călătoriei acestora în Cipru”, se mai arată în răspuns.

A fost departe de a fi un caz izolat, mai precizează ministerul.

Potrivit datelor publicate de guvernul cipriot în luna mai, aproximativ 3.600 de presupuse căsătorii false au fost raportate poliției în 2018 și 2019.

„Gruparea de crimă organizată este formată din creierele aflate în partea de sus a piramidei, care sunt de obicei avocați și angajați ai acestora care organizează activitățile infracționale”, a declarat pentru BIRN Ministerul de Interne al Ciprului.

Al doilea nivel îl reprezintă așa-numiții „intermediari” – cetățeni străini care locuiesc în Cipru sau în țara de unde provin falsele mirese și care acționează pe post de „facilitatori” ai căsătoriilor.

„Acești membri acționează ca racolatori care le ademenesc pe europencele care apoi devin„ mirese”, precum și pe rezidenții unor țări terțe interesați să se căsătorească”, a spus ministerul.

Majoritatea „mirilor falși” identificați de autoritățile cipriote provin din Pakistan, Bangladesh și India și se află în Cipru pe baza unui permis de studiu sau de muncă ce a expirat sau este pe cale să expire.

Guvernul cipriot mai raportează că a observat o tendință în creștere ca solicitanții de azil să-și retragă cererile de azil după căsătorie.

„În cazul în care permisul de ședere le-a expirat, aceștia sunt sfătuiți fie de șefii rețelei, fie de intermediari să solicite azil pentru a-și prelungi șederea în Cipru și pentru a avea posibilitatea de a realiza „căsătoria”” mai arată Ministerul de Interne.

Puțini sunt cei care rămân să trăiască în Cipru, majoritatea preferând să plece în Marea Britanie, Germania sau Italia pe baza documentelor obținute prin căsătorie, a declarat poliția română pentru BIRN

Dacă în cazul din luna iulie femeile au fost plătite între 700 și 1.000 de euro, costul pentru mire poate varia între 3.000 și 6.000 de euro, sumă care este împărțită între „protagoniști” și „intermediari”.

Potrivit autorităților cipriote, majoritatea mireselor false provin din România și Bulgaria, țări care au aderat la UE în 2007și în care sărăcia, în special în zonele rurale, rămâne o problemă.

„De obicei sunt mințite că li se oferă un loc de muncă bine plătit în Cipru și în condiții de muncă ideale”, mai arată Ministerul de Interne, dar nu este nici neobișnuit ca unele femei să știe adevărata natură a călătoriei.
Ministerul mai spune că în cazurile în care femeile sunt mințite, acestea sunt tratate ca victime ale traficului de persoane.

Comisarul de poliție român Jenel Sogor a declarat că româncele au fost racolate de „rețele infracționale internaționale” care se folosesc de țări în care astfel de căsătorii „nu sunt supuse unei evaluări și unui control adecvat, așa cum este cazul Ciprului”.

Femeile sunt înregistrate la autoritățile cipriote ca fiind angajate și adesea încheie contracte false de închiriere împreună cu falșii miri ca dovadă că locuiesc împreună. Femeile sunt obligate să-și predea documentele de identitate ca o garanție că nu vor pleca. Dar misiunea lor nu se încheie cu ceremonia de căsătorie.

Certificatul de căsătorie este adesea folosit pentru a depune documente de ședere pentru rudele mirelui, în timp ce proaspeții căsătoriți informează autoritățile cu privire la intenția lor de a părăsi Cipru pentru a locui într-o altă țară UE.

Numai după ce se realizează toate acestea, miresele se pot întoarce la viața lor. Chiar și așa, sunt obligate să fie disponibile în orice moment, chiar și pentru a călători în Cipru, pentru verificări din partea poliției cu privire la autenticitatea căsătoriei lor, mai arată ministerul.

Acuzații similare există și împotriva unor femei provenind din România, Portugalia și Letonia – de unde au fost racolate multe dintre miresele false – pentru că aceste țări nu au făcut suficient pentru combaterea înșelătoriei.

De atunci, Cipru a adoptat standarde mai stricte pentru a dovedi autenticitatea unei căsătorii și sancțiuni mai aspre pentru cei găsiți vinovați de un asemenea joc.

Sursa: Sigmalive.com/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu