Cum fură italienii banii din PNRR: cazul unui măcelar pakistanez a cărui viață a fost distrusă / Parchetul European a deschis aici peste 250 de dosare cu un prejudiciu total de 2 miliarde de euro

Un comerciant pakistanez din Padova dă din cap în fața procurorilor europeni. „Nu mi-am vândut niciodată compania. Nu m-am dus niciodată la un contabil din Frosinone. Cererea de finanțare pe fonduri europene? Nu am completat-o niciodată, nu am văzut-o niciodată…”.

Este unul din sutele de cazuri de fraudă cu bani europeni.

O grupare de escroci l-au manipulat, i-au preluat firma, au depus acte pentru fonduri din PNRR și acum l-au ruinat.

„Astăzi sunt îndatorat. Lucrez ca portar, locuiesc cu un compatriot pentru că am fost evacuat, soția mea s-a întors în Pakistan…”.

Este povestea doar unui caz, însă de cele mai multe ori situația s-a petrecut la fel, doar victima a fost alta, notează într-o anchetă Corriere della Sera.

Pe 9 aprilie anul acesta, la Strasbourg, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, explica în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European că în 2023 delegații săi au deschis 258 de anchete pentru fraude la Fondul de recuperare, pe care fiecare țară îl accesează prin intermediul PNRR, cu un prejudiciu estimat la aproape 2 miliarde de euro. În Italia au fost deschise aproximativ 200 de dosare.

”Nu pentru că ar exista o problemă în Italia, ci pentru că anchetele sunt efectuate în Italia”, a precizat atunci Kovesi.

Cea mai recentă este cea a biroului de la Veneția, care a dus în aprilie anul trecut la arestarea a 22 de persoane și la confiscarea preventivă a 600 de milioane de euro. Rețeaua care l-a ruinat și pe pakistanez.

În fruntea asociației criminale se află fostul campion de schi Alex Mair și o rețea de complici, care, în decurs de câteva luni, au pus la cale o serie de escrocherii pentru a băga în buzunar fondurile din PNRR. Iar schema a fost întotdeauna aceeași.

Băcănia și măcelăria Kalim din Padova – cu un capital social de 900 de euro – intră în criză în timpul pandemiei. În iunie 2021, el întâlnește un fixer (Franco Borghi, care este de fapt „vânătorul de capete” al bandei) care îi promite că îi va obține o finanțare de 80.000 de euro de la bănci pentru a-și acoperi datoriile.

Pentru a-i permite lui Borghi să meargă până la capăt, Kalim îi urmează instrucțiunile: deschide un cont pe numele magazinului și îi dă acreditările, inclusiv cele pentru a folosi semnătura electronică.

De asemenea, îi dă 700 de euro pentru mediere. La scurt timp după aceea, Borghi nu mai răspunde la telefon și, din acel moment, banda acționează fără să-l mai întrebe nimic pe Kalim: în patru luni, îi iau totul, fără ca bărbatul din Pakistan să-și dea seama. La 7 decembrie 2021 sunt aprobate bilanțurile (umflate) ale companiei: în 2019 venituri de 4,2 milioane, în 2020 de 7,6 milioane. La 17 ianuarie 2022, sediul social este mutat la Roma, iar sectorul se schimbă: nu mai este o băcănie, ci o companie de construcții care se va numi ulterior Avion Energy srl.

La 1 aprilie 2022, semnătura falsă a lui Kalim apare în actul prin care acesta vinde toate acțiunile unui alt paravan al bandei: un bucătar cu probleme cu alcoolul care este urmărit de serviciile sociale. Dar toate acestea nu fac decât să pregătească terenul pentru escrocheria propriu-zisă.

La 1 februarie 2022, compania depune un proiect de dezvoltare la Simest, agenția care intermediază în Italia contractele cu fonduri orbținute prin PNRR: 300 de mii de euro pentru crearea unei platforme IT pentru promovarea și vânzarea de servicii de construcții online. La 2 septembrie 2022, Simest creditează 150 de mii de euro în contul societății, care, în aceeași zi, îi transferă într-un cont din Slovacia.

Același mecanism este pus în aplicare cu 24 de companii înregistrate pe numele unor vagabonzi, condamnați și dependenți de droguri. Societățile cer o finanțare de 4,6 milioane de euro și, până când Poliția Financiară oprește totul, Simest a plătit deja prima tranșă către 14 dintre aceste societăți: în total 1,725 milioane de euro .

Simest este o filială a Cassa Depositi e Prestiti care, din 1991, este responsabilă pentru sprijinirea creșterii companiilor italiene în străinătate prin acordarea de împrumuturi publice pentru internaționalizare, sprijinirea creditelor de export și participarea la capitalul companiilor.

De-a lungul anilor, a distribuit 20 de mii de împrumuturi subvenționate către 15 mii de întreprinderi, în valoare totală de 3 miliarde de euro.

În 2021, a fost chemată să gestioneze, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, un fond de 1,2 miliarde de euro din PNR destinat să ajuteîntreprinderile mici și mijlocii în tranziția digitală și ecologică, să participe la târguri și expoziții comerciale și să dezvolte comerțul electronic cu țările străine. Antreprenorii trebuiau să prezinte, până în mai 2022, proiectul lor de dezvoltare și să acceseze astfel o finanțare cu dobândă redusă (0,051%), fără a fi nevoie să prezinte garanții, plus o cotă nerambursabilă de 25%, care crește la 40% pentru întreprinderile din sudul țării. Suma maximă: un milion de euro și, în orice caz, nu mai mult de 25% din media veniturilor rezultate din ultimele două bilanțuri aprobate. Acesta este motivul pentru care, înainte de a solicita finanțare, bandele umflă peste

Regulamentul fondului prevede că, în cazul în care „societatea solicitantă nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate”, aceasta va trebui să „ramburseze împrumutul acordat” cu dobândă.

De aceea, verificările trebuiau făcute înainte de a plăti și nu după, când banii au dispărut. De altfel, în timp ce ancheta penală este în curs, dosarul a fost transmis Curții de Conturi, care, dacă a existat neglijență, va trebui să sancționeze managerii publici pentru lipsă de vigilență. Frauda descoperită la Veneția a sustras 0,2% din fondul alimentat de PNRR, dar ar putea fi mult mai mult, deoarece magistrații europeni din Italia investighează încă o sută și ceva de cazuri legate de contribuțiile distribuite de Simest.

În aceeași perioadă, Avion Energy a acumulat în sertarul său fiscal 27 de milioane de euro sub formă de prime de fațadă pentru lucrări care nu au fost niciodată efectuate. A încercat să le vândă, dar singura tranzacție pe care a reușit să o monetizeze a fost cea cu Poste Italiane, care a creditat 470.000 de euro în contul companiei în octombrie 2021. Din nou, banii au fost transferați imediat prin simularea plății facturilor.

Ancheta Parchetului European arată că aproape toate societățile folosite pentru a frauda Simest, între 2020 și primele patru luni din 2023, au generat credite fiscale de 600 de milioane de euro, în mare parte acumulate tocmai cu bonusul de fațadă pentru lucrări de construcție care nu au fost niciodată efectuate.

Guardia di Finanza a confiscat totul. Între timp, între 2021 și 2022, șapte societăți au reușit încă să cesioneze către Poste Italiane credite de 17,7 milioane de euro, pe care nimeni nu le va recupera vreodată.