Cum îi descrie Politico pe cei zece candidați la prezidențiale din România

România își lanseză cea de-a doua tentativă de a-și alege un nou președinte după ce principala instanță a țării a anulat alegerile de anul trecut, scrie influenta publicație de la Bruxelles, Politico. Publicația face și un scurt portret celor zece candidați la prezidențiale. Redăm mai jos textul integral.

”Au existat îngrijorări pe tema deciziei din decembrie, potrivit cărora principalul candidat, ultranaționalistul Călin Georgescu, ar fi beneficiat de pe urma unei misterioase finanțări a campaniei sale și de o promovare care s-ar fi înscris într-o operațiune rusească de influențare.

Asta a dus la reluarea alegerilor într-o țară cu 19 milioane de locuitori care este membră a NATO și a UE și care se învecinează cu Ucraina – un demers care este urmărit îndeaproape atât de Bruxelles, cât și de Washington.

O victorie în luna mai a candidatului extremei-drepte ar crea noi probleme la Bruxelles, ea putând aduce România mai aproape de mișcarea președintelui SUA, Donald Trump, vizând „redarea măreției Americii”.

Georgescu se numără printre cei zece candidați cărora autoritățile române le-au interzis să mai candideze. În cazul său, asta se datorează faptului că el nu a respectat regulamentul alegerulor anterioare.

Alți candidați au fost respinși pentru că nu au atins pragul celor 200000 de semnături în sprijinul lor sau din alte motive de ordin procedural. Autoritățile electorale din România au interzis și candidatura europarlamentarei Diana Șoșoacă, invocând o decizie a Curții Constituționale de anul trecut, din cauza pericolului pe care ea l-ar reprezenta pentru poziția țării în UE și în NATO.

Principala întrebare care se pune este dacă vreunul dintre candidații înscriși în această cursă va reuși să îi atragă pe alegătorii lui Georgscu care continuă să îl susțină.
Printre cei circa zece candidați se numără un fost spion, o actriță, un fost premier și un primar important.

Vi-i prezentăm mai jos:

Nicușor Dan, primarul

Nicușor Dan este un candidat independent care a fost primar al Bucureștiului, capitala României, începând din anul 2020.
Matematician de profesie, el a intrat în politică spre sfârșitul anilor ’90, după ce s-a întors din Franța, unde și-a definitivat studiile de doctorat. El spune că activitatea sa este meniă să elimine mafia imobiliară din dorința de a proteja spațiile verzi și patrimoniul Bucureștului.

În 2015, el a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul, un partid politic devenit ulterior Uniunea Salvați România (USR), reorintându-și obiectivul de la unul local la unul de nivel național.
Dan a demisionat din partid în 2017, în urma unei dispute legate de respingerea, prin Constituție, a căsătoriilor gay. Dan nu a dorit ca partidul să adopte o poziție în acest sens, dar membrii USR au votat împotriva unei decizii care, prin Constituție, să limiteze căsătoriile doar la cuplurile heterosexuale.

Crin Antonescu, candidatul actualului sistem

Crin Antonescu candidează drept candidat comun al unor partide de centru: social-democrații (PSD), național-liberalii (PNL) și partidul minorității maghiare (UDMR).
Fost lider al PNL, Antonescu rămâne cunoscut prin faptul că, cu zece ani în urmă, el a fost președinte interimar după suspendarea din funcție a președintelui de atunci, Traian Băsescu.

Demersul vizând demiterea lui Băsescu a eșuat, șifonând astfel imaginea lui Antonescu.

În ultimul deceniu, el nu a mai deținut nicio funcție politică

Victor Ponta, fost premier

Victor Ponta a fost premier din partea social-democraților români în perioada 2012 – 2015, el demisionând în urma unor proteste de stradă provocate de incendierea unui club de noapte, soldată cu moartea a 64 de oameni, el sporind totodată nemulțumirile populației.

Ulterior, el și-a înființat propriul partid, dar nu a reușit să își atragă mulți aderenți. Procurorii l-au anchetat pe Ponta pentru implicarea sa în mai multe cazuri de corupție, dar, îm 2018, el a fost absolvit de orice vină.

Pe plan politic, el a căutat „să se reinventeze”, iar acum candidează ca independent, sperând să-i atragă pe alegătorii lui Georgescu.

Elena Lasconi, fostă jurnalistă

Elena Lasconi este o politiciană de opoziție, care candidează la președinție din partea Uniunii Salvați România, pe care o conduce.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din România, care a fost anulat, ea s-a clasat pe locul al doilea și urma ca, în al doilea tur, programat în decembrie, să se confrunte cu Georgescu, înainte de intervenția autorităților.

Ea a intrat în politică în 2020, candidând cu succes pentru funcția de primar în Câmpulung Muscel, un orășel din apropierea Bucureștiului, din partea USR.

În vârstă de 52 de ani, candidata are o experiență de zeci de ani ca jurnalist.

George Simion, principala personalitate a extremei drepte

George Simion este liderul celui de-al doilea important partid ca mărime din parlament, respectiv, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), fiind reprezentantul extremei-drepte în această cursă.

El și-a asigurat o poziție și mai vizibilă după retragerea unei alte candidate de extremă-dreaptă, Anamaria Gavrilă, cu care el convenise anterior ca, în cazul în care ambii vor fi confirmați drept candidați de către autoritățile electorale, cel mai puțin favorizat să se retragă.

În vârstă de 38 de ani, el a susținut unirea Moldovei cu România și, cu mai multe ocazii, accesul săi în Moldova i-a fost interzis.
Potrivit Serviciului ucrainean de Securitate, lui Simion i s-a interzis și intrarea pe teritoriul Ucrainei, din cauza unor „sistematice activități antiucrainene”

Lavinia Șandru, actrița

Lavinia Șandru a fost membră a camerei inferioare din parlamentul român în perioada 2004 – 2008. Jurnalistă și actriță, ea a fost membră a mai multor partide, printre care și fostul Partid Democrat. În prezent, ea este membră a Partidului Social Liberal Umanist – o nouă denumire a unui partid înființat cu decenii în urmă de Dan Voiculescu, un magnat al presei care a stat șapte ani la închisoare pentru corupție.

Șandru este cunoscută și prin celebrul său mariaj cu Darius Vâlcov, fost ministru de finanțe social-democat, condamnat la șase ani închisoare pentru spălare de bani și trafic de influență. Șandru și Vâlcov au divorțat în 2016.

Cristian Terheș, fost preot

Cristian Terheș este membru al Parlamentului European din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. El este vicepreședintele comisiei parlamentare pentru control bugetar.

Fost preot, într-un discurs rostit în parlament în 2023, Terheș a calificat femeile transexuale drept „bărbați perverși”. El a reclamat totodată în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului decizia guvernului român din primăvara anului 2020 ca reacție la pandemia Covid-19, dar instanța i-a respins plângerea.

El s-a opus vaccinării care restricționa accesul oamenilor în spațiul public dacă nu erau vaccinați anti-Covid-19 și a cerut demisia președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în urma acordurilor sale convenite cu firma farmaceutică Pfizer în vederea achiziționării vaccinurilor.

Silviu Predoiu, fost spion

Silviu Predoiu este un general român și un ofițer cu vechi ștate în serviciile de informații, care a gestionat o serie de măsuri dure în calitate de director interimar al Serviciului Român pentru Informații Externe.

Candidatura sa este sprijinită de Liga Acțiunii Naționale, un mic partid de centru-dreapta.

În perioada precomunistă dinaintea anului 1989, Predoiu s-a aflat în serviciul temutei Securități, poliția secretă română, dar nu a încălcat drepturile nimănui, potrivit arhivelor Consiliului Național al României pentru Studiul Arhivelor Securității. De obicei, persoanele găsite vinovate de asemenea fapte sunt împiedicate să ocupe funcții publice.

John Ion Banu, un armator entuziast

John Ion Bani este un inginer mecanic care a emigrat în Statele Unite în 1983, unde a înființat Liga Româno-Americană.
Într-un interviu din 2017, el afirmase că a votat pentru Donald Trump, dat fiind angajamentul acestuia de a asigura protecția frontierelor Americii. El a mai spus că va introduce pedeapsa cu moartea în România pentru corupție și omor, sprijinind totodată dreptul românilor de a deține arme.

“Acasă, în Florida, am cinci arme”, a declarat el într-un interviu. “Nu le purtăm la vedere, nu le arătăm, dar știm că ne putem baza pe ele la nevoie“.

Biroul Electoral Central i-a validat candidatura, dar i-a anunțat pe procurori că, în opinia sa, bănuiește că o serie din semnăturile depuse de Banu în sprijinul său ar fi false.
Potrivit legislației române, ca să poată candida, un candidat la președinție trebuie să depună o listă cu 200000 de semnături împreună cu datele personale ale semnatarilor.

Daniel Funeriu, chimist

Daniel Funeriu, este un fost ministru de centru-dreapta al educației și fost membru al Parlamentului European.
El are un doctorat în chimie și a lucrat în Franța, în Statele Unite, în Japonia și în Germania.

Sebastian Popescu, jurmalist – medic veterinar

Sebastian Popescu este un veterinar care a înființat două portaluri de știri și a fondat Partidul România Nouă.

Popescu candidează ca să reformezee sistemul de sănătate din România, să îmbunătățească sistemul educațional din țară și să promoveze o dezvoltare economică sustenabilă.
Și în acest caz, Biroul Electoral Central a validat candidatura, dar i-a avertizat pe procurări că s-ar putea ca unele semnături depuse de Popescu în sprijinul său să fi fost falsificate.

Sursa: Politico/ Rador Radio România/ Articol de Carmen Păun și Dato Parulava