Cum încearcă Klaus Iohannis să repare gafa despre ”cele două popoare”, român și moldovean
Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că atunci când a răspuns marți, într-o dezbatere, la o întrebare referitoare la o eventuală unire dintre România și Republica Moldova a spus că sunt națiuni diferite, nu popoare diferite. Totuși, în transcrierea oficială de pe site-ul presidency.ro a discursului de marți rezultă că președintele Iohannis a declarat că ”atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”. Declarația a fost făcută la dezbaterea „Președinte sau cetățean/ om politic și societate civilă”, care a avut loc, marți, la București.
- Teoria că există două popoare distincte, moldovean și român, este susținută în special de rusofili. România nu recunoaște existența a două popoare diferite și a unei limbi moldovenești, ci doar a unor națiuni diferite. Cu toate acestea, din definițiile date de dex-online rezultă că cele două cuvinte pot fi și sinonime. Altfel spus, din punct de vedere politic referirea la popoare diferite este o eroare, discutabil dacă și din punct de vedere gramatical. Nu e clar însă de ce președintele a negat azi o evidență, și anume că a folosit conceptul ”națiune” în loc de ”popor”.
Întrebare: Despre cetățenii moldoveni ați făcut o afirmație zilele trecute că am fi popoare diferite
Klaus Iohannis: Nu, am spus că suntem națiuni diferite, nu popoare diferite
Întrebare: Sunteți sigur că ați folosit termenul de națiuni?
Klaus Iohannis: Sunt sigur, da
Declarația lui Klaus Iohannis de marți, 19 martie:
- Întrebare: (…) Este vorba de unirea României cu Moldova, de ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul 2 a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul sunt convins că nu va vota niciodată această Unire, și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce şi când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?
- Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla.
Definițiile din Dexonline.ro
- POPÓR, popoare, s. n. 1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală. 2. Totalitatea locuitorilor unei țări, populația unei țări; cetățenii unui stat; națiune, neam, norod. ♦ (Înv.) Populația unei cetăți, a unui oraș, a unui sat (ori a unei părți dintr-un sat) sau a unei unități teritoriale formate din mai multe sate. 3. Marea majoritate a populației (cu venituri mici) a unei țări; grosul populației; norod; spec. țărănime. ◊ Loc. adj. Din popor = care face parte din grosul populației; de origine socială modestă. 4. (La sg.; colectiv) Număr nedefinit (dar mare) de persoane, mulțime mare de oameni strânși la un loc; poporație, poporime. 5. (Înv.) Totalitatea credincioșilor care aparțineau aceluiași cult sau aceleiași parohii. [Var.: (înv.) popól, popúl s. m.] – Cf. lat. populus, it. popolo.
- națiune sf [At: CANTACUZINO, N. P. 19r/3 / P: ~ți-u~ / V: (îvp) ~ție, (înv) ~țion sn, (reg) năț~ / Pl: ~ni / E: lat natio, -onis, fr nation, ger Nation] 1 (Îrg; șîf nație) Popor. 2 (Îvp) Naționalitate (4). 3 Comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularitățile specifice ale culturii Si: (înv) născătură (4). 4-5 (Rar) Naționalitate (2-3). 6 (Trs; spc; îf nație) Țărănime. 7 (Îla) De ~ție De origine socială modestă. 8 (Prin sinecdocă) Om de rând. 9 (Pex) Țăran. 10 (Îrg) Fel. 11 (Îe) A fi de ~ție spurcată (sau rea, a dracului) A fi răutăcios. 12 (Îae) A fi cu năravuri rele. 13 (Îe) A fi ~ție blagoslovită A fi om bun, blând.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
23 comentarii