Cum încearcă liderii UE să scape de veto-urile lui Viktor Orbán care au ajuns să blocheze Uniunea – analiză FT

Liderii UE elaborează modalități de a împiedica utilizarea tot mai frecventă a dreptului de veto de către Viktor Orbán, mai ales că Ungaria va prelua de la 1 iulie președinția prin rotație a blocului comunitar, transmite Financial Times. În ultimele luni, prim-ministrul ungar a blocat sau a amânat un număr-record de chestiuni de politică externă și de securitate care necesită unanimitate, în parte ca modalitate de a forța accesul la fondurile UE blocate din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Ca răspuns, președinția belgiană a Consiliului UE, care prezidează reuniunile miniștrilor și stabilește agenda lor politică, a prezentat mai multe opțiuni pentru a ocoli sau a îngreuna exercitarea dreptului de veto de către Budapesta, potrivit unui document consultat de Financial Times.

Printre acestea se numără utilizarea legislației europene care permit luarea anumitor decizii cu majoritate calificată în loc de unanimitate, precum și solicitarea mai multor explicații din partea țărilor care vor să își folosească dreptul de veto.

Documentul belgian, care urmează să fie discutat de miniștrii afacerilor externe ai UE, este cel mai recent efort împotriva campaniei lui Orbán de a atenua sancțiunile UE împotriva Rusiei și de a se opune sprijinului financiar și militar al blocului comunitar pentru Ucraina. Aceasta vine pe fondul apelurilor din partea altor capitale de a adopta o abordare mai dură față de Budapesta.

Obstrucționismul premierului eurosceptic al Ungariei a atins niveluri fără precedent în ultimele luni, potrivit a patru diplomați europeni de rang înalt. În prezent, Ungaria blochează șapte decizii legate de Ucraina în valoare de 6,6 miliarde EUR.

„S-a ajuns în punctul în care nimic nu se întâmplă fără să se gândească la modul în care ar putea să strice totul”, a declarat un diplomat senior al blocului implicat în negocierile cu Budapesta. „Suntem într-un moment în care fie renunțăm la ambiții, fie ne gândim în mod creativ să le eliminăm”.

Alte state membre au început să ceară soluții mai agresive pentru a ocoli Budapesta, cum ar fi demersul de luni de a utiliza o nouă lacună juridică care să permită blocului să meargă mai departe cu planurile de a utiliza veniturile din activele rusești înghețate pentru a ajuta Kievul.

În plus față de propunerile belgiene, alte capitale au propus boicotarea reuniunilor ministeriale care au loc în Ungaria și elaborarea unor anexe confidențiale la documentele UE care prezintă căi alternative pentru a ajunge la un acord între ceilalți 26 de membri ai blocului.

Unele capitale discută deschis opțiunea nucleară de a iniția împotriva Ungariei o procedură în curs, așa-numita procedură a articolului 7, care ar putea culmina cu retragerea drepturilor sale de vot. Cu toate acestea, o astfel de decizie ar necesita un consens între cei 26, greu de obținut pentru că Slovacia are probabil rezerve cu privire la utilizarea unui astfel de instrument.

Luni, Ungaria nu a obiectat la interpretarea juridică conform căreia, întrucât s-a abținut de la o decizie privind punerea deoparte a veniturilor obținute din imobilizarea activelor suverane rusești pentru a ajuta Ucraina, nu a avut niciun cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care aceste profituri urmau să fie utilizate. Acest argument juridic a făcut parte din contraofensiva blocului împotriva Budapestei, au declarat cei patru diplomați.

Josep Borrell, șeful diplomației UE, i-a spus ministrului de externe al Ungariei că „vom face acest lucru fără voi. Avem dreptatea de partea noastră”, potrivit relatărilor a două persoane cu privire la acest schimb.

Oficialii maghiari au propus un potențial acord prin care Budapesta și-ar ridica dreptul de veto asupra fondurilor în valoare de 6,6 miliarde de euro destinate rambursării capitalelor pentru armele pe care le-au trimis în Ucraina. În schimb, guvernul ungar solicită acces deplin, până la jumătatea lunii decembrie, la fonduri UE în valoare de 6,3 miliarde EUR înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept și de corupție, potrivit a două persoane informate cu privire la discuții. Dacă banii nu sunt deblocați până la sfârșitul anului, Ungaria ar pierde pentru totdeauna aproximativ 1 miliard de euro.

Bruxelles-ul a respins această propunere, au declarat cele două persoane, având în vedere reacția politică probabilă din partea Parlamentului European.