Cum încearcă SUA să scape aliații est-europeni de armamentul rusesc

Un program putin cunoscut, lansat anul trecut de către Departamentul de Stat al Statelor Unite, urmărește să impulsioneze aliații din estul Europei să renunțe cât mai rapid la armamentul provenit din Rusia și să se doteze cu echipament militar produs de către americani.

European Recapitalization Incentive Program (ERIP), care este un instrument dezvoltat în colaborare cu U.S. European Command, vizează în acest moment Albania, Bosnia, Croația, Grecia, Macedonia de Nord și Slovacia.

Succesul programului a făcut că oficialii americani să ia în calcul, în următoarele câteva săptămâni, extinderea ERIP și la alte țări din regiune, oferind o sursă de fonduri semnificative pentru națiunile aliate, care vor putea astfel achiziționa armament de înaltă calitate produs de către SUA.

Programul ar putea fi apoi implementat și în Africa și Asia, pentru a contracara inițiativele Chinei.

Apariția ERIP trebuie văzută în contextul perioadei actuale, scriu analiștii de la pagina Defense News. După destrămarea Uniunii Sovietice, multe dintre fostele state din Pactul de la Varșovia și-au dotat armatele cu echipamentul militar rămas din perioada Războiului Rece, preferând să cumpere armament sovietic ieftin, în locul celui american mai performant, dar mai costisitor.

Situația s-a schimbat însă după invadarea, de către Rusia, a unor regiuni din Ucraina în 2014. Aceleași țări est-europene au decis să renunțe la legăturile cu contractorii militari ruși și să se îndrepte spre producătorii din țările occidentale partenere.

Problema a fost însa complicată de bugetele militare reduse, care au redus semnificativ posibilitatea acestor țări de a achiziționa armament performant din Vest. Pentru a depăși acest obstacol, Departamentul de Stat și U.S. European Command au lansat programul ERIP, menit să ajute aliații est-europeni din NATO să scape de armamentul ce datează din perioadă sovietică și să cumpere produse militare americane de calitate net superioară, ajutând astfel și industria de apărare din Statele Unite.

Analiștii afirmă că acestea sunt de altfel și cele două priorități americane la care răspunde programul Departamentului de Stat. În primul rând, ERIP ajută la eliminarea echipamentul rusesc de către cele șase țări europene, lucru care este benefic din mai multe puncte de vedere: se întrerupere finanțarea pentru Rusia, se contribuie la interoperabilitatea cu aliații NATO și se ajută la creșterea securității prin înlăturarea nevoii de a avea contractori militari ruși în bazele NATO pentru a întreține acest echipament.

În al doilea rând, programul îndeplinește o prioritate cheie pentru administrația președintelui Donald Trump, respectiv creșterea vânzării de armament american în străinătate. În plus, țările care achiziționează sistemele americane vor fi încurajate să mențină acele sisteme. De exemplu, dacă o țară cumpără patru elicoptere americane cu finanțare ERIP, probabil că ea va continua să cumpere acel elicopter și nu va căuta mai târziu un alt furnizor, cum ar fi unul european.

Achiziții de milioane de dolari
În primă fază, Albania, Bosnia, Croația, Grecia, Macedonia de Nord și Slovacia au fost vizate de programul american, iar succesul anticipat al ERIP va duce cel mai probabil la extinderea sa și la alte țări din zonă.

Prima tranșă de finanțare prin programul ERIP se cifrează la puțin peste 190 milioane de dolari, diind inclusa în bugetul revizuit pentru 2017. În timp ce Departamentul de Stat a refuzat să spună ce echipament specific este vizat, cercetătorii de la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra au oferit câteva răspunsuri posibile:

• Albania – 30 de milioane de dolari pentru elicoptere. Nu este însă clar care vor fi elicopterele rusești ce vor fi înlocuite de către guvernul de la Tirana.
• Bosnia – 30.7 milioane de dolari pentru elicoptere. Bosnia operează elicoptere făcute de ruși, incluzând flote reduse de Mi-8 Hip și Mi-8MTV Hip multirol.
• Croația – 25 de milioane de dolari pentru vehiculele de luptă folosite de infanterie. Croația are în dotare circa 100 de vehicule BV-M-80, realizate în Iugoslavia în timpul Războiului Rece.
• Grecia – 25 de milioane de dolari pentru vehicule de luptă destinate infanteriei. Grecia are aproape 400 de vehicule BMP-1 ce datează din perioada sovietică.
• Macedonia de Nord – 30 de milioane de dolari tot pentru vehicule de luptă folosite de infanterie. Forțele armate locale au la dispoziție o flotă redusă de vehicule BMP-2 din epoca sovietică.
• Slovacia – 50 de milioane de dolari pentru elicoptere. Slovacia operează o flotă de 17 elicoptere multirol Mi-17 Hip H realizate în Rusia.

Principiile ERIP

Defense News afirmă că programul de finanțare lansat de Washington are la bază trei principii:

1. Finanțarea oferită nu este un plan gradual ce se va desfășura de-a lungul mai multor ani, ci mai degrabă o sumă de bani cu o destinație clară, care va determina țara parteneră să ajungă la 20% din capacitatea operațională inițială pentru orice tip de echipament achiziționat din Statele Unite. Asta înseamnă că banii vor merge către mai multe sisteme militare, la care se adaugă capacități necesare de instruire și întreținere, pentru a asigura funcționarea acestor sisteme.

2. Un alt doilea element critic este angajamentul țării alese că va evita să cumpere echipamente militare rusești noi în viitor. Departamentul de Stat nu interzice însă țărilor vizate de program să cumpere produse și piese de schimb pentru armamentele rusești pe care le dețin deja. „Dacă trebuie să cumpărați o piesă de schimb din Rusia, noi recunoaștem acest lucru. Aceste capacități sunt importante și nu încercăm să diminuăm capabilitățile lor,” a afirmat un oficial de la Departamentul american de Stat.

3. Americanii cer ca toate țările care acceptă bani prin intermediul ERIP să facă propriile investiții aproximativ egale cu fondurile acordate de către Washington. După cum susține publicația online, această cerință s-a dovedit a fi și cea mai dificilă de acceptat de către cele șase țări vizate de programul de finanțare. De altfel, oficialul de la Departamentul de Stat a afirmat că, din cauza negocierilor privind acest aspect, doar două țări din cele șase vizate au trimis pâna în acest moment scrisori de solicitare, însă discuțiile continuă.

Această cerință a părții americane a ridicat semne de întrebare și pentru Jim Townsend, fost secretar adjunct al asietentului apărării pentru Europa, care activează în prezent în cadrul organizației bipartizane de tip think tank Center for a New American Security.

Expertul a avertizat că dacă cele șase țări trebuie să împrumute bani pentru a investi aceeași sumă oferită prin programul ERIP, acest lucru ar putea crea o spirală a datoriei pentru țările mai sărace sau ar putea crea o situație în care o națiune nu va putea împrumuta banii necesari pentru viitor. „Asta înseamnă că țari mai sărace, precum Albania, vor fi excluse și numai țările bogate pot profita (de ERIP)? Cred că acest lucru ar fi o problemă,” a afirmat Townsend, care consideră că că programele de actualizare ale armamentelor trebuie să se alinieze la prioritățile naționale atribuite fiecărei țări de către NATO.

Programul va fi extins

În timp ce prima rundă de finanțarte prin ERIP trebuie încă finalizată, oficialii americani sunt încrezători că programul va fi o reușită, urmând ca, în iunie sau iulie, Departamentul de Stat să ia o decizie cu privire la a doua etapă a ERIP, bazată pe bugetul revizuit pentru 2019. În cazul aprobării, oficialii vor începe să identifice noi proiecte la sfârșitul acestui an fiscal.

Cel mai probabil, noul plan va mai include încă două țări din regiune. În timp ce prima rundă vizează în principal țări NATO – Bosnia fiind singurul aliat non- NATO de pe listă, în timp ce Macedonia de Nord este în proces de adrerare la Alianța Nord-Atlantică – un oficial de la Departamentul de Stat a spus că nu există o preferință pentru țările NATO. În opinia acestuia, Polonia și Ungaria ar putea fi incluse în etapa următoare de finanțare, urmate de Slovacia, care ar putea primi noi fonduri, și Republica Cehă.

În plus, statele baltice ar putea fi și ele incluse în ERIP, deși Estonia, care nu operează armament din perioada sovietică, ar putea fi exclusă din program. De asemenea, Letonia și-a exprimat interesul pentru programul de finanțare, dar situația ei este mai delicată.

Țara baltică a luat deja decizia de a achiziționa elicoptere Black Hawk pentru a-și înlocui flota de aparate Mi-17 până la mijlocul următorului deceniu. Obținerea de fonduri ERIP ar putea contribui la accelerarea procesului de achiziție, în timp ce va permite Letoniei să-și utilizeze banii pentru a-și actualiza alt echipamet, probabil vehiculele terestre. Deocamdată nu este clar dacă Departamentul de Stat de la Washington ar fi dispus să utilizeze ERIP pentru a sprijini deciziile de achiziție care au fost deja luate.

Interesant de menționat este că, dacă proiectele europene funcționează, există indicii că Departamentul de Stat ar putea încerca să extindă programul în afara Europei, ca o modalitate de a bloca inițiativele chineze în Africa și Asia. Oficialii americani au menționat în repetate rânduri că Rusia, dar mai ales China, reprezintă o sursă de îngrijorare pentru puterea Statelor Unite, iar Beijingul încearca tot mai mult să conteste influența americană în Pacific, Africa sau în zona arctică.

Surse: Defense News