Cum justifică Biroul Electoral Central cenzurarea unor cetățeni pentru opiniile politice exprimate pe rețelele sociale: nu indică nici o prevedere legală, ci faptul că ”a statuat printr-o practică manifestată constant și coerent”

Președintele Biroului Electoral Central, judecătorul Cristinel Grosu, a justificat marți cenzurarea unor cetățeni fără afiliere politică pentru opiniile politice exprimate pe rețelele sociale prin existența unei ”practici manifestată constant și coerent” pe care chiar Biroul Electoral Central a statuat-o. G4Media a reclamat luni introducerea de către BEC a cenzurii prin interpretarea eronată a legislației naționale și europene.

În comunicatul de presă emis marți după articolul G4Media, șeful BEC nu a indicat nici o prevedere legală care să stea la baza actelor de cenzură, ci a invocat ”practica” instituției.

Fragmentul relevant din comunicatul BEC:

”Printr-o practică manifestată constant și coerent de la începutul campaniei electorale, confirmată de instanța de judecată, BEC a statuat că, în situațiile în care persoanele fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice, postează pe conturile personale, deschise pe platformele online foarte mari, în mod preponderent și repetitiv, aspect constatat direct și nemijlocit de către BEC, materiale de propagandă electorală, atunci persoanele fizice dobândesc calitatea de actori politici cu potential de influențare a electoratului, activându-se, în sarcina titularilor postărilor, obligația etichetării respectivelor materiale în scopul atenționării și informării corecte a publicului cu privire la caracterul de material publicitar politic al postării, lipsa etichetării corespunzătoare calificând materialul ca având un conținut ilegal”.

Reamintim că BEC a luat în ultimele zece zile nu mai puțin de 174 de decizii prin care cere marilor platforme sociale să cenzureze postări prin care diferite persoane își exprimă opinii politice în campania electorală. Motivul cererii de cenzurare? BEC consideră că aceste persoane sunt ”actori politici”, ceea ce i-ar supune unor reglementări drastice la nivel european și local. Premisa de la care pleacă Biroul Electoral Central este eronată, după cum au indicat și ONG-urile specializate în libertatea de exprimare, dar și un expert juridic consultat de G4Media.

Astfel, BEC invocă în toate deciziile sale Regulamentul UE 900 din 2024, care definește extrem de clar actorii politici și modul în care aceștia au dreptul să facă publicitate politică. Or, textul foarte clar al Regulamentului UE arată că nici Danileț, nici Papahagi, nici alte zeci de persoane private nu sunt actori politici. Vezi aici explicația completă.

Comunicatul integral al BEC:

În scopul corectei informări a publicului în legătură cu deciziile care circumscriu competența BEC în calitate de autoritate relevantă care poate dispune, prin ordin, ca platformele online foarte mari să acţioneze împotriva unuia sau mai multor elemente cu conţinut ilegal, BEC aduce următoarele clarificări:

Pentru asigurarea obiectivității, transparenței, corectitudinii și integrității desfășurării procesului electoral, în perioada campaniei electorale, în preziua și ziua votării pentru alegerea Președintelui României în anul 2025, ca element de noutate, legislația în materie electorală statuează că BEC soluționează plângerile privind campania electorală online și, în cazul în care constată că materialele reclamate au conținut ilegal, emite către marile platforme, decizii de înlăturare a acestora.

Întrucât interesul public se manifestă primordial cu privire la înlăturarea unor materiale cu conținut ilegal postate în mediul online de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice, BEC precizează că un proces electoral corect implică, printre altele, un echilibru just între libertatea de exprimare, inclusiv dreptul unei persoane de a avea opinii politice, și garantarea că informațiile și mesajele promovate se circumscriu dezideratului prevenirii acțiunilor de manipulare și dezinformare a alegătorilor.

Printr-o practică manifestată constant și coerent de la începutul campaniei electorale, confirmată de instanța de judecată, BEC a statuat că, în situațiile în care persoanele fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice, postează pe conturile personale, deschise pe platformele online foarte mari, în mod preponderent și repetitiv, aspect constatat direct și nemijlocit de către BEC, materiale de propagandă electorală, atunci persoanele fizice dobândesc calitatea de actori politici cu potential de influențare a electoratului, activându-se, în sarcina titularilor postărilor, obligația etichetării respectivelor materiale în scopul atenționării și informării corecte a publicului cu privire la caracterul de material publicitar politic al postării, lipsa etichetării corespunzătoare calificând materialul ca având un conținut ilegal.

În același timp, BEC subliniază că atât comunicările care se înscriu în limitele activității jurnalistice de informare a publicului cât și opiniile publice exprimate în nume personal, în mediul online, de către persoane fizice care nu sunt actori politici, sunt componente esențiale ale dreptului la informare, respectiv ale dreptului la liberă exprimare, astfel că în niciuna din situațiile circumscrise acestor ipoteze și deduse analizei BEC, nu a fost dispusă măsura înlăturării materialelor postate.

Deosebit, în ceea ce privește plângerile care au reclamat comunicările din mediul online asumate de către actorii politici care dețin funcții elective ori alte funcții publice, BEC a statuat că, situațiile în care materialele postate fac referire la modul de îndeplinire a atribuțiilor în exercitarea funcțiilor deținute în prezent ori în trecut de către candidați, fără a conține un îndemn direct ori indirect de a vota ori de a nu vota, nu califică respectivele materiale drept materiale publicitare politice.