Cum motivează Înalta Curte eliberarea Laurei Vicol / Cine sunt judecătorii care au luat decizia

Completul de judecată care a judecat cazul Laurei Vicol, al soțului său, Vladimir Ciorbă, și a celorlalți inculpați din dosar, și-a motivat decizia de punere în libertate a acestora pe considerentul că „lipsește temeiul factual necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive în cauză”.

Înalta Curte de Casație și Justiție susține în motivarea deciziei că ancheta Parchetului în cazul Nordis a durat 2 ani și 7 luni, ceea ce ar ridica semne de întrebare cu privire la caracterul ilicit al tranzacțiilor.

„îÎn data de 22.06.2022, parchetul a demarat o investigație cu privire la faptul că  în perioada 2019 -2021 reprezentanţii NORDIS MANAGEMENT SRL au constituit un grup infracţional organizat în vederea transferării a peste 30.000.000 lei din conturile societăţii sus-menţionate în conturile bancare aparținând numiţilor Poştoacă Gheorghe Emanuel, lvan Maria şi Matei Cristian Andrei (asociaţi şi angajaţi ai societăţii) cu diferite justificări, operaţiuni urmate de retrageri repetate de la ATM sau de retransferarea sumelor în conturile unor persoane fizice, existând suspiciunea că toate acestea au avut ca scop real însuşirea sumelor respective de către membrii grupării, investigatia in rem a durat peste 2 ani și 7 luni, timp în care, astfel cum rezultă din cuprinsul ordonanțelor de punere în mișcare a acțiunii penale, transferul de capital a continuat (până în anul 2024), aceasta în condițiile în care parchetul monitoriza actele societăților comerciale investigate. Acest aspect relevă fie o ineficiență probatorie în cauză, fie existența unor dubii cu privire la caracterul ilicit al acestor tranzacții, ori cu privire la tipicitatea faptelor investigate”, spun judecătorii.

Magistrații Înaltei Curți susțin că procurorul de caz ar fi trebuit să efectueze o expertiză financiară, contabilă și fiscală pentru a stabili dimensiunea prejudiciului în cazul Nordis.

„Omisiunea procurorului de a parcurge procedeul probatoriu al expertizei a afectat în mod substanțial determinarea la standardul suspiciunii rezonabile a legalității tuturor tranzacțiilor societăților investigate pentru a putea stabili existența și amploarea actelor de delapidare”, se arată în motivarea instanței supreme.

Instanță: ”Zborurile comerciale sau private și cheltuirea unor sume de bani cu titlu de protocol fac parte din strategia de imagine a oricărui întreprinzător privat”

Completul de judecători de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai apreciat că anumite categorii de cheltuieli nu ar putea fi considerate, de principiu, ca înscriindu-se în mecanismul infracțional al delapidării, putând fi cel mult calificate ca fiind cheltuieli nedeductibile.

„ (n.r. instanța) nu va reține existența unor suspiciuni rezonabile referitoare la săvârșirea delapidării, prin plata salariilor, nefiind efectuate investigațiile care s-ar fi impus în raport de faptul că majoritatea lucrărilor de construcție s-au efectuat în regim de antrepriză și regie proprie.

Tot astfel, cheltuielile constând în achiziția de zboruri comerciale sau private, autovehicule sau cheltuirea unor sume de bani cu titlu de protocol fac parte din strategia de imagine a oricărui întreprinzător privat, fără a putea fi calificate ca acte de delapidare”, spun judecătorii.

Probele administrate până la data formulării propunerii de arestare preventivă și modul de descriere a actelor de delapidare, în special în raporturile cu alte societăți comerciale, fac ca în realitate configurația juridică a acuzației să nu fie cea de delapidare, ci infracțiunea de folosire cu rea – credință a creditului societății, prevăzută de art.272 alin.(1) lit. b) din Legea nr.31/1990, motivează Înalta Curte.

„În privința inculpaților VICOL-CIORBĂ LAURA CĂTĂLINA, ȘAITOȘ BOGDAN-ADALBERT, RĂILEANU SANDA, OPREA OANA-CLAUDIA, IVAN GEORGE-MARIAN, VASILE GABRIELA-ALINA și MATEI CRISTIAN-ANDREI nu se poate reține suspiciunea comiterii vreuneia dintre infracțiunile de care au fost acuzați și prin urmare lipsește temeiul factual necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive în cauză”, este concluzia completului de judecată care a judecat solicitarea Parchetului de arestare preventivă.

Magistrații din complet

Judecătorii de drepturi și libertăți care au judecat propunerea de arestare preventivă în cazul Nordis sunt Elena Barbu, Mihail Udroiu și Luminiţa Criştiu-Ninu.

Judecătoarea Luminița Criștiu-Ninu este considerată o apropiată a judecătoarei Lia Savonea. Ea a fost președinte interimar al Curții de Apel București în perioada în care titularul postului, judecătoarea Lia Savonea, a fost membru CSM.

Soțul judecătoarei Criștiu-Ninu a fost audiat ca martor în dosarul Tel Drum al lui Liviu Dragnea. Judecătoarea Criştiu-Ninu a fost şefa Tribunalului Teleorman şi apare în fotografii oficiale cu fostul şef al CJ Teleorman Liviu Dragnea.

Judecătorul Mihai Udroiu a fost consilierul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului Ovidiu Tender şi fugită în Italia.  Laura Vicol, anchetată în dosarul Nordis, a fost avocata Alinei Bica.

Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de fostul jurnalist Robert Turcescu pe blogul lui, în decembrie 2014. Potrivit acestui document, Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, cunoscut drept cel mai mare „băiat deştept” din Energie.

Buzăianu voia de la DIICOT un document legat de dosarul Hidroelectrica pentru a-l folosi în procesul în care contestase decizia companiei de stat de a denunţa contractele cu aşa-zişii băieţi deştepţi din Energie. Până la urmă, DNA a clasat acuzația adusă judecătorului Udroiu.

Judecătorul Mihai Udroiu este cel care a înclinat balanța în complet de divergență și a anulat condamnarea de 8 ani de închisoare pentru o presupusă mită de 4 milioane de euro în cazul fostului președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss. Până la urmă, Kiss a scăpat de dosar ca urmare a aplicării deciziei CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu şi ca urmare a intervenirii prescripţiei.

Judecătoarea Elena Barbu a fost şefă a Curţii de Apel Braşov şi a semnat scrisoarea împotriva magistraţilor care protestau faţă de modificările PSD-ALDE la legile Justiţiei. Ea a fost promovată la ÎCCJ în ianuarie 2020 de către Secţia pentru judecători din vechiul CSM, dominată de judecătoarea Lia Savonea, după ce a fost selectată de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.