Cum motivează Tribunalul Giurgiu eliberarea condiționată a lui Liviu Dragnea: Și-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială

Liviu Dragnea și-a format o atitudine corectă față de valorile sociale, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețurie socială, scopul preventiv și educativ al pedepsei fiind atins, se arată în motivarea deciziei de eliberare condiționată pronunțată de Tribunalul Giurgiu în cazul fostului lider PSD. Liviu Dragnea a fost eliberat  joia trecută din penitenciarul Rahova, după ce a executat 2 ani și 2 luni pededeapsa de 3 ani și jumătate în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman.

De notat că Dragnea a declarat, imediat după eliberarea din penitenciar că România este ”o dictatură feroce” și că a fost condamnat politic. Dragnea nu și-a recunoscut vinovăția nici pe durata executării pedepsei, în interivul acordat din penitenciar Ancăi Alexandrescu. Tribunalul Giurgiu arată în motivare că reconoașterea vinovăției nu este o condiție legală pentru eliberarea condiționată iar în ce privește interviul acordat, judecătorii susțin că fostul lider PSD beneficiază de libertatea de exprimare.

Instanța mai arată că Dragnea a îndeplinit condițiile legale ”de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancțiunea disciplinară fiind ridicată) și să dea dovezi temeinice de îndreptare” pentru a beneficia de eliberarea condiționată.

Redă mai jos un fragment relevant din motivare:

”Instanţa, raportând întreaga perioadă executată, și în acord cu comisia de liberări  condiționate din cadrul Penitenciarului București-Rahova care a propus în unanimitate  liberarea petentului condamnat, apreciază că există premisele că timpul executat a fost  suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele  desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul  preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare  temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă  normală, părăsind câmpul infracţional.

Totodată, reține Tribunalul că perioada de timp până la împlinirea integrală a duratei  pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executată de către condamnat fiind  suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins.

Nu în ultimul rând, Tribunalul va avea în vedere, în acord cu considerentele R.I.L. nr.  67/2007 pronunţat de I.C.C.J. și timpul petrecut de petent în penitenciar de la momentul la  care a introdus cererea de liberare conditionată, până la momentul soluționării prezentei, fiind  astfel deja împlinit termenul de reiterare stabilit de judecătorul fondului.

Cu privire la afirmațiile făcute de petentul condamnat în spațiul public, după liberarea  condiționată, Tribunalul reține că nu prezintă relevanță ieșirile publice ale acestuia ci are în  vedere strict conduita procesuală din timpul executării pedepsei și atitudinea manifestată în  fata instantei, cu ocazia ultimului cuvânt, când acesta a solicitat a se observa că „a dus  pedeapsa cu decență și demnitate, a ieșit la muncă când i s-a permis, a participat la cursuri, a  primit recompense în fiecare lună, inclusiv în luna iulie”.

Faptul ca petentul nu și-a recunoscut infracțiunea pentru care a fost condamnat, nu  poate fi reținut ca un aspect negativ de natura a împiedica admiterea prezentei contestatii,  legea instituind alte condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestui beneficiu, iar în  lipsa oricăror antecedente penale este exclusă perseverența infracțională, cu atât mai mult cu cât petentul contestator urmează a beneficia pentru prima data de institutia liberarii  condiționate.

Relevant trebuie să fie doar comportamentul persoanei pe durata executării pedepsei, care, în cazul petentului, acesta a fost exemplar, fiind îndeplinite condițiile de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancțiunea disciplinară fiind ridicată) și să dea dovezi temeinice de îndreptare.

Conduita procesuală a petentului condamnat a fost una corectă, acesta prezentându-se  în fata instanței prin intermediul sistemului de video conferință, apărările fiind tehnice, neducând la tergiversarea cauzei. Este adevărat, petentul nu și-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat în defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitării dreptului la apărare.

Potrivit art. 30 alin. 1 și 6 din Constitutia Romaniei, libertatea de exprimare a  gândurilor, a opiniilor sau a credintelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt  inviolabile.

De asemenea articolul 10 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului  consacra libertatea de exprimare, arătând că orice persoană are dreptul la libertatea de  exprimare, iar acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a se ține seama de frontiere.

Faţă de toate aceste aspecte, Tribunalul și-a format convingerea că petentul s-a îndreptat și că se poate reintegra în societate.”

Context

Decizia de eliberare a fostului lider PSD Liviu Dragnea a fost luată de judecătorii Tribunalului Giurgiu, Adriana Pencea (fostă Filip) și Oiţa Ghiţă.

Citește și

Cine sunt magistraţii din fiefurile Liei Savonea şi lui Lucian Netejoru care au pus umărul la eliberarea din penitenciar a fostului lider PSD Liviu Dragnea