Cum ne-a mutilat Cernobâlul comunist. Geana de lumină
După 30 de ani de la căderea comunismului, urmele răului se văd încă peste tot în Europa Centrală și de Est. Pe unde a trecut, comunismul a desfigurat societatea cam la fel, iar efectele se întind pe încă o generație. M-au surprins mereu diferențele dintre occidentali și noi, ceilalți europeni, ieșiți din comunism.
Chiar și azi, după trei decenii, est-europenii se poartă cu o anumită asprime, par mai puțin șlefuiți, mai puțini empatici, mai flexibili. Cu o capacitate mare de adaptare, se arată deseori dispuși să facă aproape orice pentru supraviețuire, reflexe moștenite de la părinții lor. Doar lipsă de educație, sărăcie?
Chiar dacă diferențele s-au estompat mult în ultimele trei decenii, până și în Germania societatea se împarte încă între Wessis și Ossis, între germanii din vest, văzuți drept capitaliști, aroganți și bogați și cei din est, percepuți drept paranoici, săraci și mai seduși de socialism.
Sunt pure stereotipii, dar ele încă funcționează în societatea germană chiar și după 30 de ani. Iar adevărul e că populismul de extremă dreaptă al AFD-ului are mai mult succes în spațiul fostei RDG.
Comunismul a distrus valori democratice elementare, pe care părinții noștri nu au avut cum să le transmită mai departe copiilor lor. Generația Revoluțiilor din 89 (de catifea cum au fost în Cehia, Polonia sau Ungaria, căderea zidului Berlinului, baia de sânge din România) a învățat din mers democrația, dar nu a internalizat-o. Nouă, est-europenilor, încă nu ne-a intrat în sânge.
Din acest motiv, generațiile încă bulversate de ieșirea din comunism au fost mereu tentate să renunțe foarte ușor la democrație, căzând ușor sub vraja mirajelor propagandistice naționaliste, eurosceptice sau antioccidentale.
Așa se explică de ce populismul, disprețul față de reguli democratice de bază și autocrații gen Viktor Orban au atât de mult succes în țări ca Ungaria, Polonia, Cehia și, până de curând, România. Și nu întâmplător toate aceste țări sunt roase de corupție.
Comunismul ne-a mai lăsat o moștenire grea: lipsa respectului față de lege și reguli, corupția ca mod de viață. Copiii au luat virusul de la părinți. Știința furtului, arta fentării sistemului, neîncrederea în instituții, stat și viitor s-au transmis de la o generație la alta.
Răul s-a perpetuat și ne întâlnim cu el zilnic, în viața de zi cu zi, la volan, în trafic, la funcționarul de la ghișeu și mai sus, la primari, miniștri etc. Comunismul ne-a obinșnuit să trăim cu o scară de valori inversată.
Neîncrederea în viitor alungă oamenii din aceste țări, amenințate cu depopularea și îmbătrânirea. Este poate cel mai mare pericol pe termen lung pentru noile democrații din Est.
Atrăgeam atenția pe Facebook, cu ocazia comemorării Revoluției în Parlament, asupra unei situații absurde, dar foarte relevante pentru a ilustra relația noastră complicată cu trecutul, o anumită continuitate supărătoare.
Teodor Meleșcanu, care în decembrie 89 se afla în misiune la Viena și le spunea jurnaliștilor că în țară e pace și liniște, a fost luni maestru de ceremonii în Parlament, unde s-au marcat cei 30 de ani de la Revoluție.
Dincolo, în Parlamentul European, s-a dezbătut luni o rezoluție despre Revoluția din România, propusă de europarlamentarul Traian Băsescu, alias Petrov, după numele de turnător dat de Securitate. Băsescu a activat până aproape de Revoluție în misiune la Anvers, ca șef al filialei Navrom.
În tot timpul ăsta, în procesul revoluției nu avem nicio sentință.
Dar aceasta este fața urâtă a unor țări care se despart greu de comunism și de toată moștenirea lui grea, care radiază încă în societate efecte nocive, chiar și după 30 de ani.
Partea luminoasă am văzut-o la protestele începute în ianuarie 2017, la votul din mai sau la cel din noiembrie. România a ieșit din plutonul țărilor-problemă.
Îmbucurător este că societatea se mișcă și în alte țări desfigurate de comunism. Zeci de mii de oameni au protestat săptămâni la rând în Cehia împotriva premierului populist acuzat de corupție. Opoziția a câștigat alegerile locale în Budapesta, spărgând astfel supremația FIDESZ.
În fine, primarii din Budapesta, Varșovia, Praga și Bratislava au încheiat luni ”Pactul orașelor libere”, un gest simbolic menit să exprime protestul față de politica guvernelor din aceste țări marcate de populism, iliberalism și euroscepticism.
Există, deci, resurse în toate aceste țări pentru a alunga fantomele trecutului. România a reușit parțial să câștige acest război. Să nu uităm, totuși, că azi suntem cu toții parte a lumii occidentale, în NATO și UE, cu toate eforturile Rusiei de a submina proiectul occidental și de a-și recâștiga parțial sferele de influență.
Standardele de viață în UE au crescut, calitatea vieții s-a îmbunătățit, investițiile străine și fondurile europene au redus din decalaje chiar dacă diferențele față de țările din Vestul bogat rămân încă mari.
Va fi esențial cum va arăta viitorul buget multianual al UE, iar România trebuie să lupte pentru menținerea vechiului mecansim de acordare a fondurilor de coeziune.
În Estul întunecat se întrevede, la capătul celor 30 de ani, o geană de lumină. Este datoria generației care n-a trăit nicio zi sub comunism, care a primit o educație mai puțin alterată și a crescut expusă la valorile lumii occidentale să desăvârșească ruperea de trecut.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
52 comentarii