Cum plănuiește UE să-și asigure accesul la materii prime rare

„Criza provocată de pandemia de coronavirus a evidențiat cât de dependenți suntem de lanțurile internaționale de aprovizionare”, dezvăluie vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, și explică modul în care Uniunea Europeană ar trebui să devină mai independentă pe viitor.

Dubla reorientare a economiei europene către protejarea climei și către digitalizare nu implică doar provocări financiare pentru UE. Aprovizionarea cu materiile prime necesare îndeplinirii ambelor obiective nu este garantată. Prin urmare, Comisia Europeană a prezentat joi la Bruxelles o nouă strategie pentru a răspunde cererii în creștere și a evita noi dependențe față de țări terțe.

„Nu trebuie să ne permitem să devenim la fel de dependenți de importurile de materii prime importante precum suntem astăzi de importurile de materii prime de origine fosilă”, a evidențiat Šefčovič, adăugând că electro-mobilitatea va crește semnificativ cererea de materii prime în UE.

De exemplu, cantitatea de litiu necesară pentru baterii specifice va fi de 18 ori mai mare în 2030 decât în prezent, iar până în 2050 de 60 de ori mai mare. Cererea de cobalt va fi de 5 ori mai mare până în 2030 și de 15 ori mai mare până în 2050. Nevoia de soluri rare, necesare pentru magneții utilizați în turbinele eoliene, va crește de 10 ori până în 2050.

Problema este că UE este deja foarte dependentă de importurile acestor materii prime. În prezent, tot litiul procesat în UE provine din țări terțe, în procent de 78% din Chile. 98% din solurile rare utilizate în UE provin din China, Turcia furnizează 98% din compușii chimici ai boratului, iar Africa de Sud 71% din cantitatea necesară de platină.

Prin urmare, Comisia Europeană dorește să promoveze extracția materiilor prime chiar din țările UE, deoarece multe dintre aceste materii prime necesare se găsesc cu siguranță în solul european, inclusiv în Germania. Există, în special, oportunități miniere interesante pentru litiu, nichel, cobalt, grafit și mangan. Până în 2025, procentul de litiu extras din Europa urmează să crească la 80% din cantitatea totală necesitată. În plus, printr-o nouă alianță pentru materii prime, pe care comisia europeană intenționează să o alcătuiască până la sfârșitul lunii, se urmărește furnizarea de soluri rare și roci magnetice în strânsă cooperare cu industria.

Primele proiecte-pilot sunt programate să înceapă în 2021. Comisia Europeană dorește să acorde finanțare pentru aceste planuri. În cele din urmă, dacă UE va putea crește extracția materiilor prime din propriile teritorii depinde în mare parte și de deciziile pe care le vor lua statele membre. Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a dat glas unui vis pentru viitor, acela al extragerii materiilor prime de pe alte planete din spațiul cosmic, de exemplu de pe Lună.

Cu toate acestea, țările membre UE nu ar putea garanta întreaga aprovizionare, de aceea, UE trebuie să promoveze și reciclarea materiilor prime importante, a reliefat Maroš Šefčovič. Rata de reciclare a metalelor precum fierul, zincul și platina este în prezent de 50%, proporție prin care s-ar putea acoperi un sfert din cerere.

Totuși, pentru alte materii prime, precum solurile rare sau metalele galiu și indiu, rata de reciclare este aproape inexistentă. Prin urmare sunt așteptate multe îmbunătățiri. De asemenea, UE dorește să colaboreze mai strâns cu țările care furnizează materii prime, nu în ultimul rând cu state din Africa. Sub forma unui parteneriat strategic, UE ar putea ajuta, din punct de vedere financiar țările din care să exploateze în schimb materii prime într-un mod durabil. Primele proiecte-pilot cu statul canadian, cu țări africane interesate și țări din vecinătatea UE ar trebui să înceapă încă din 2021.

Sursa: Frankfurter Allgemeine Zeitung / Articol de Hendrik Kafsack / Traducerea: Vera Ștefan (Rador)