Cum pot fi protejați creatorii de sumane și cojoace de industria modei? Avocată: Vrem să vedem cum putem să schimbăm mentalitatea designerului, să îl introducem în universul artizanului

Pentru că artizanii nu sunt integrați în lanțurile de producție contemporană de creație vestimentară, însă nu puține au fost situațiile în care expresii culturale tradiționale precum cojocul de Bihor sau sumanul s-au regăsit pe catwalk-urile unor case renumite de modă, trebuie creat un sistem prin care meștesugarii să fie protejați, declară pentru ENTR avocata Monica Boța-Moisin, specializată în dreptul modei și al proprietății culturale intelectuale, consultant în domeniul sustenabilității culturale.

Din această toamnă, prin proiectul WhyWeCraft, se lansează în România proiectul WhyWeCraft -un program prin care designeri internaționali vor veni la noi în țară, vor colabora cu artizani din România pentru a crea articole vestimentare contemporane care să incorporeze tehnici tradiționale românești.

Sub umbrela Cultural Intellectual Property Rights Initiative®, a cărui fondatoare este avocata Monica Boța-Moisin, WhyWeCraft propune reconfigurarea industriei de producție vestimentară și restabilirea conexiunii emoționale dintre oameni și obiectele de îmbrăcăminte:

„Expresiile culturale tradiționale sunt exploatate comercial fără consimțământ, fără compensație pentru comunitățile din care provin și unde ele sunt susținute în viață.

Fenomenul se întâmplă atunci când s-a preluat ceva, dar nu s-a preluat în felul în care își dorește comunitatea-sursă, care este custodele, gardianul, care are o datorie culturală și morală.

WhyWeCraft este despre înțelegerea conceptului de sustenabilitate culturală, adică dezvoltare culturală durabilă.

Explicat în zona de fashion înseamnă integrarea unor cunoștințe tradiționale în producția contemporană, astfel încât acest cunoștințe să nu se piardă, să nu rămânem fără artizanat, dar artizanatul trebuie să fie recontextualizat și adus în contemporan, astfel încât tinerii din ziua de azi să înțeleagă că e artă, că e o formulă care are mult mai multă semnificație decât <purtăm ceva de amorul trecutului>. Nu! Este contemporan, foarte real, este cunoașterea tradițională care evoluează cu noi, care e vie.”

Organizatorii proiectului se ocupă de 5 artizani din România pentru proiectul-pilot. Prin WhyWeCraft vor fi aduși 10 designeri, care vor fi selectați pe bază de aplicație. Practic, vor lucra în echipe de trei: doi designeri și un artizan, care vor lucra la un co-design.

„Designerii internaționali vin la artizani acasă. Înțeleg acest univers. Intră într-o lume pe care ei nu o cunosc. Înțeleg procesele, timpul de care ai nevoie ca să creezi. Vrem să vedem cum putem să schimbăm mentalitatea designerului, să îl introducem în universul artizanului, astfel încât să poată integra astfel de elemente în conceptul de design pe care îl face și apoi să lucreze în colaborare, în parteneriat cu acești artizani.”

Monica Boța-Moisin insistă că drepturile artizanului asupra creației să fie recunoscute la același nivel cu statutul designerului. WhyWeCraft funcționează cu un cadru legal inovator care stabilește noi standarde etice în industria modei.

„Ce urmărim este egalitatea juridică și ca să ajungem acolo trebuie să ne înțelegem că și egali, că și parteneri într-un schimb de cunoaștere. Artizanul nu e subordonat designerului, nu e mai jos decât designerul.

Construim o comunitate care promovează în țările din care provin ideea asta de crearea unui sistem juridic sui-generis, deci special creat pentru expresii culturale tradiționale.” transmite Monica Boța-Moisin.

Prototipurile echipele formate din creatori de modă și artizani vor fi prezentate pe platforma WhyWeCraft doar pentru producție pe bază de pre-comandă la cerere astfel încât să nu existe risipă de timp și resurse. Acest proiect vă susține antreprenoriatul local în zonă și pe termen lung ar putea duce chiar la repopularea satelor și dezvoltare rurală:

„Am vrea că acești artizani și copii lor și oamenii din jur să fie inspirați să producă. Prin facilitarea accesului la arta artizanală și introducerea ei în peisajul larg a ceea ce înseamnă creația de modă putem să susținem antreprenoriatul cultural.

Încercam să ne reconectăm cu natura, cu producția locală. De exemplu, o țesătorie poate să atragă destul de mulți oameni care sunt dornici de cunoaștere și astfel atrage în zona respectivă turism cultural.

Noi gândim un ecosistem. Să creezi obiecte vestimentare cu designeri și artizani ne schimbă structura socială și asta e foarte important pentru viitor. ” este de părere avocata Monica Boța-Moisin.

Problema pe care WhyWeCraft o identifică și își propune să o rezolve este consumul excesiv de articole vestimentare. Organizatorii proiectului transmit că peste 10 miliarde de dolari au fost investiți în ultimii 8 ani în soluții tehnologice inovatoare pentru a aborda această problemă, în timp ce sursele tradiționale de cunoaștere nu au fost exploatate, din cauza presupunerii greșite că tehnicile tradiționale de creație textilă sunt elemente din trecut. Monica Boța-Moisin explică pentru ENTR că deși sustenabilitatea pare un concept dezvoltat în ultimii ani, realitatea e alta:

„De exemplu și străbunica mea aplica principiul zero waste în gospodărie și în viața de zi cu zi. Își țesea cânepă, iar din metrajul de cânepă nu era aruncat nimic: făcea cearceafuri, dacă rămâneau resturi, făcea saci de faină, haine, tot, deci nu era waste.

Plus, cânepă e un material total biodegradabil, nu era nimic chimic. Deci, practic noi avem practici culturale sustenabile și trebuie doar să ne reîntoarcem la ele. De ce nu revitalizam producția de cânepă din țară? De ce nu facem lobby pentru asta? De ce să cumpăram plasticul tuturor?

Conceptele precum zero waste vin din Vestul Europei. Vesticii au venit și au colonizat o industrie, când de fapt există de când lumea acest concept acolo.”

Tot în spiritul sustenabilității, organizatorii proiectului WhyWeCraft speră să restabilească conexiunea emoțională dintre cei care cumpără și obiectele vestimentare.

„Atunci când noi folosim termenul tradițional, s-ar putea ca noi să spunem un lucru și el să însemne ceva mult mai complex. Nu înseamnă ceva învechit, înseamnă ceva care a supraviețuit! Înseamnă continuitate. Înseamnă transmitere între generații, înseamnă supraviețuirea unei culturi, are o profunzime pe care la prima vedere nu o putem concepe.

WhyWeCraft vrea să readucă acest aspect care susține practici culturale, care creează coeziune între oameni, care creează o relație intimă cu ceea ce purtam și este sustenabil din punct de vedere al protecției mediului.

Nu iți vine să arunci așa în mașina de spălat o piesă făcută cu atâta suflet. Spălatul la mașină de spălat este total nesustenabil. Este poate cea mai nesustenabilă chestie pe care o facem, nu-și dă nimeni seama cât de mult poluam noi mediul cu detergenții și faptul că noi spălam în mașină de spălat haine care nici măcar nu ar trebui curățate așa. Dar așa ne-am obișnuit.”

WhyWeCraft, proiectul care asigură sprijin juridic pentru artizani și creatori de modă, este printre câștigătorii ediției 2020 a concursului european pentru inovare socială „Reimaginează moda”. Este unul dintre cele trei proiecte selectate de Comisia Europeană și a primit un premiu de 50.000 euro.