Cum pot vârstnicii să revigoreze forța de muncă și astfel să ajute economia și populația tânără, tot mai redusă la nivel mondial
Lumea se confruntă cu o schimbare demografică uriașă, întrucât generația născută după război, când a s-a înregistrat un adevărat baby boom, intră în al șaselea sau al șaptelea deceniu de viață. În 1960, persoanele de peste 65 de ani reprezentau abia 4,9% din populația globală, însă în anul 2050 acestea vor ajunge la 17%. În curând, lumea va fi plină de sexagenari, septuagenari, octogenari și așa mai departe. De fapt, vor fi destui pensionari care să populeze Germania de 24 de ori. Și există un domeniu în care aceste numere vor avea un impact major: lumea muncii, se arată într-o amplă analiză BBC.
Conform unui studiu recent realizat de Biroul Statelor Unite pentru Statisticile Muncii, până în 2026, mai mult de unul din 10 lucrători va avea peste 75 de ani. Acest raport este dublu față de rata din 1996. În mod similar, aproximativ trei din zece lucrători vor avea vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani, situație comparabilă cu cea actuală din Japonia, țara cu cea mai îmbătrânită forță de muncă de pe planetă.
Panica în legătură cu această evoluție a început deja. Noua eră a fost descrisă cu formule precum „amenințare”, „tsunami cenușiu” și „bombă de timp demografică”. Dar ce provoacă acest tip de limbaj alarmant? Și cum ar putea ajuta vârstnicii la susținerea forței de muncă?
Există studii care arată că, acolo unde populația îmbătrânește mai repede, creșterea PIB este mai lentă. Însă, contrar credinței populare, nu există dovezi concludente care să sugereze că lucrătorii mai în vârstă sunt în mod inerent mai puțin productivi. Un studiu din 2018 nu a găsit legături semnificative între performanța generală a organizațiilor din sectorul privat din Marea Britanie și proporția lucrătorilor mai în vârstă pe care i-au angajat, precizează BBC.
Trebuie avut în vedere și că, pe măsură ce lucrătorii mai în vârstă, calificați părăsesc economia, cei mai tineri îi înlocuiesc inevitabil, iar aceștia nu sunt neapărat cei mai productivi. După cum sugerează un raport al Centrului de Cercetări Economice Europene, este probabil ca acest lucru să aibă un impact mai mare asupra sectoarelor care necesită mai multe cunoștințe dobândite, precum producția.
În cele din urmă, concluzia este că lucrătorii mai în vârstă și cei mai tineri au competențe care se completează reciproc. De exemplu, este demonstrat că echipele cu membri cu vârste mixte pot fi mai productive decât cele cu membri cu vârste mai apropiate. Muncitorii valorează mai mult decât suma propriilor abilități – și modul în care interacționează cu ceilalți poate avea un impact mare asupra productivității organizațiilor care îi angajează. Este posibil ca pe măsură ce lucrătorii cei mai experimentați se retrag, pierderea acestei colaborări dinamice să reducă productivitatea, deși acest lucru nu a fost încă dovedit.
În ce privește câștigurile, angajații mai experimentați au și venituri mai bune. Un studiu din 2013 a relevat că persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 74 de ani au avut tendința de a câștiga cu 10% până la 20% mai mult decât omologii lor mai tineri.
Totuși unele rapoarte arată și că angajații în vârstă sunt mai discriminați la locul de muncă, precum și în anunțurile pentru angajare.
Studiile sugerează însă că menținerea lucrătorilor mai în vârstă ar avea și beneficiul mai degrabă neașteptat de a spori salariile și perspectivele de angajare ale generațiilor tinere. Ideea este că, dacă mai mulți oameni în vârstă rămân angajați, vor avea mai mulți bani de cheltuit, iar de acest lucru beneficiază economia, lucru bun pentru toată lumea.
Populația lumii ar putea fi pe un curs de neoprit către îmbătrânire, dar această transformare demografică nu trebuie să aibă consecințe economice copleșitoare, ci dimpotrivă, o putem vedea ca pe o oportunitate. Iar schimbarea atitudinii noastre față de bătrânețe – și potențialul lucrătorilor mai în vârstă – este primul pas, comentează BBC.
Sursa foto: Pixabay.com
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank© 2025 G4Media.ro - Toate drepturile rezervate
Acest site foloseşte cookie-uri.
Website găzduit de Presslabs.
3 comentarii