Cum putem face AI mai prietenoasă cu mediul și o forță cu impact social? „Avem nevoie ca industria AI să funcționeze pe principii europene” – Expert în domeniul high-tech

Care sunt condițiile prin care AI ar putea deveni „Tech for good” și sustenabilă pentru a putea valorifica la maximum beneficiile pe care le aduce? Aceasta, în condițiile în care, nu mai este un secret pentru nimeni, AI este în prezent extrem de poluantă. O parte a răspunsului se referă la reglementare dar și includerea principiilor de sustenabilitate în crearea și designul oricărui instrument AI pe viitor. Despre acestea și alte câteva moduri prin care care pot fi adoptate de actorii din domeniul high-tech, a scris Diana Popp, co-fondator al organizației Smart Everything Everywhere (SEE40), care activează în domeniul IT&C.

Textul de opinie al Dianei Popp, integral:

„Provocarea de a discuta despre impactul AI asupra SDGs (obiective de dezvoltare durabilă stabilite de United Nations) ne-a dus înapoi la elemente de bază privind viitorul acestei industrii, mai exact, să ne întrebăm ce este AI – inteligența artificială. Doar răspunzând unor întrebări cheie precum: ce dorim să obținem în ceea ce privește impactul social al tehnologiei și ce înseamnă tehnologie în
beneficiul tuturor și al umanității. putem, prin modul în care o proiectăm „by design”, să avem în AI și tehnologie un aliat în lupta noastră cu, de exemplu, schimbările climatice?

Industria AI în sine are deja o amprentă de carbon în creștere, iar consumul său de apă este încă sub radar, deși, se estimează, prin comparație, că apa utilizată pentru a răspunde cererii globale de dezvoltare a AI este similară cu jumătate din consumul de
apă al Regatului Unit pentru un an — sau mai mult de 700.000 de litri de apă sunt necesari pentru a pregăti LLM-uri de ultimă generație (ceea ce numim modelele lingvistice mari).

Întrebarea importantă este: Cum putem transforma această oportunitate uriașă pentru viitorul tehnologiei adusă de inteligența artificială, cu beneficiile sale extraordinare, astfel încât să devină nu doar mai durabilă, ci și un instrument pentru transformare pozitivă și cu impact social, de mediu, educational, ceea ce numim tech for good.

Reglementarea AI este desigur de o importanță esențială.
Paradoxul este că, dacă vrem AI „for good”, trebuie mai întâi să ne asigurăm că avem  dezvoltare de ultimă generație a AI și un ecosistem care să-i permită să prospere.Un element esențial al ecuației care trebuie luat în considerare atât în scopuri ce țin de transformare socială, ESG, cât și pentru viitorul tehnologiei care să fie în beneficiul tuturor este acela că elementele de bază ale acestui puzzle sunt cele pe care le știm
deja: valabile și pentru digitalizarea de care vorbim la nivel de țară:
● Reglementarea este necesară, dar trebuie să fie una care să funcționeze în practică
● Avem nevoie de un bazin solid de talent pentru a folosi AI cu încredere și dezvoltarea abilităților și competențelor digitale.
● Acces la date, cloud, fluxuri globale de date și concentrarea pe verticale în careAI are un impact mare pozitiv.

Aceasta înseamnă că, dacă vrem AI care ne ajută, de exemplu, în a atinge obiective provocatoare ca net 0 sau educație mai eficientă, persoanlizată, aceasta ar trebui să fie modelată de valorile, principiile și modul de viață european, avem nevoie de o industrie AI europeană, de modele de business, startup-uri care să aibă ca nucleu aceste valori.

Concret, sunt câteva (2-3 moduri), și nu nu se exclud reciproc, care pot fi adoptate de actorii care se angajează să aibă în nucleul dezvoltării de tehnologie „AI for good” sustenabilitate și principii ESG.

1. Prin integrarea principiilor de sustenabilitate în orice dezvoltare tech/ AI viitoare. Acest lucru implică reducerea consumului de apă, amprenta de carbon și o abordare integrată a durabilității și cum s-ar spune să ”walk the talk”.
2. Prioritizarea finanțărilor și investițiilor și susținerea a inițiativelor, proiectelor și startup-urilor care au o componentă de tehnologie/AI „for good” față de toate celelalte, atât de către sectorul public cât și de către investitori și, în timp, transformarea pieței pentru a ajunge la obiectivele pe care ni le-am propus pentru viitor net 0.
3. Nu în ultimul rând, cel puternic probabil, ce integreeză o parte din cele două anterioare: asumarea și angajamentul marilor companii de tech să dezvolte tehnologie care are în nucleul său principii clare ESG, sustenabilitate și un impact bun ceea ce am numit „for good by design”. De exemplu, putem considera vehiculele autonome ca fiind bune pentru societate sau nu – este discutabil, dar vehiculele autonome electrice sau investițiile în cercetare pentru reciclarea bateriilor ce provin de la autovehiculele electrice pot avea un impact direct în ceea ce privește principiile pe care le apărăm.

Având în vedere că tranziția digitală și cea verde trebuie să funcționeze împreună, avem nevoie de mai multe inițiative made in UE, cum ar fi supercalculatoarele dezvoltate prin EuroHPC JU (o inițiativă public privată a statelor europene de a dezvolta infrastructură de calcul pentru cercetare și dezvoltare cu scopul de a deveni lideri mondiali în domeniu) — deoarece puterea de calcul este un element de dependență
pentru a construi AI la scară largă; mai multe date de calitate, pentru că instruirea AI — știm cu toții — are nevoie de date (pe această linie merg și actualele reglementări pentru AI de încredere (trustworthy), strategii de cybersecurity, Data Governance Act și AI Act), trebuie să atragem și să păstrăm talentul și să stimulăm antreprenoriatul. În caz contrar, sarcina de a avea AI ”for good” și „by design” va fi mult mai grea. Această sarcină este, așa cum sugerăm prin acest text, în mare măsură un efort european și ar trebui să se nască din valorile cheie europene transpuse în practica de business.

Un alt aspect este faptul că AI a avut multă presă negativă, deși nu pentru amprenta sa de carbon sau pentru consumul de apă, ci mai degrabă pentru capacitatea sa de a multiplica exponențial fraudele, falsurile (deep fakes) sau de a disemina dezinformarea care pune democrația noastră și viitorul lumii sub și mai mare presiune decât este deja.

Ceea ce avem nevoie acum nu este atât o dezbatere și accent pe capcanele și provocările AI (de care bineînțeles trebuie să fim conștienți) ci de o mutare a greutății pe AI for Good, by design, integrată în strategia de business și practica industriei. Acesta este singurul mod în care AI va aduce beneficii tuturor ca vector al binelui în viitor.”

SEE a organizat recent „Digital International Forum — Tech for Good AI for a Sustainable Future”, unde au participat lideri de nivel european și internațional despre provocări ale industriei Tech/AI for Good, modele, inițiative din industrii diverse: în domeniul sănătății, financiar sau al afacerilor europene și al reglementărilor; ambasadori, reprezentanți ai OCDE și UNHCR, factori de decizie, deputați europeni, asociații din industrie care își arată angajamentul față de sustenabilitate în tehnologie.

Diana Popp a fost consilier în cadrul Cancelariei Primului-Ministru al României în 2016. A lucrat la task force-ul DG CONNECT al Comisiei Europene pentru hub-uri de inovare și impactul tehnologiei asupra democrației și la programul „Startup Europe” din Bruxelles; este facilitator pentru dezbateri care deblochează un dialog transeuropean axat pe politici și reglementări mai bune care implică toate industriile în cadrul Pieței Unice Digitale. Este co-fondator și vicepreședinte al SEE, o organizație care acționează ca un catalizator pentru transformarea digitală a României, atât prin proiecte de bază, cât și prin proiecte strategice / orientate spre politici. În 2019, Diana a devenit un IVLP Alumnus (International Visitor Leadership Program — principalul program de schimb profesional al Departamentului de Stat al SUA).