Cum răspund canadienii atacurilor SUA: front unit al politicienilor, boicotarea afacerilor familiei Trump şi cumpărarea de produse Made in Canada

Atacurile verbale virulente ale preşedintelui american Donald Trump împotriva premierului canadian Justin Trudeau, declanşate la finalul reuniunii G7 desfăşurate în provincia Quebec, au provocat stupoare şi confuzie în Canada. Ele au venit în contextul în care cele două ţări, aliate de decenii, sunt foarte aproape de un război comercial şi reconfirmă starea dramatică în care se află relaţiile americano-canadiene sub actuala Administraţie de la Washington. Dacă liderul de la Casa Albă şi-a făcut cunoscută strategia pe care o are vis-a-vis de Canada – impunerea de tarife şi exercitarea de presiuni publice continue – ce fac canadienii şi Guvernul de la Ottawa pentru a riposta atacurilor americane? Multă lume s-a întrebat cum ar putea Ottawa să răspundă vecinului său de la sud, în condiţiile în care Statele Unite sunt ţara care contează cel mai mult atunci când e vorba de securitatea, prosperitatea şi libertatea Canadei. Răspunsul canadienilor nu s-a lăsat însă aşteptat.

Cum a început conflictul

La 1 iunie, SUA au impus tarife de 25% pentru oțel și 10% pentru aluminiu la importurile din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. Negocierile pe marginea acestor taxe suplimentare impuse de Washington celor mai importanţi aliaţi au dominat agenda discuţiilor Grupului celor şapte ţări puternic industrializate (Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Japonia) desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute în localitatea canadiană La Malbaie. Deşi părea iniţial că e gata să accepte comunicatul final pregătit de Canada, preşedintele Trump s-a răzgândit. Aflat deja în avion, în drum spre Singapore, liderul american l-a descris pe premierul Trudeau ca fiind „necinstit și slab,” „moale şi umil” și și-a retras acordul pentru semnarea comunicatului. Duă câteva ore, Larry Kudlow, principalul consilier economic al preşedintelui Trump, a spus că şeful Guvernului de la Ottawa este responsabil de eşecul summitului G7 deoarece “ne-a înjunghiat pe la spate.” Kudlow s-a referit la conferinţa de presă pe care Trudeau a ţinut-o la finalul G7, în cadrul căreia premierul canadian a spus că taxele impuse de SUA „sunt insultătoare” faţă de istoria dintre cele două ţări şi a confirmat că va adopta represalii comerciale în iulie. „Canadienii sunt politicoşi şi rezonabili, dar nu vom fi trataţi ca nişte nimicuri,” a afirmat Trudeau.

Declaraţiile lui Trudeau constituie “o trădare,” a replicat consilierul economic al lui Trump, explicând motivele pentru care liderul american şi-a retras sprijinul faţă de comunicatul final al summitului, în ciuda compromisurilor care au fost obţinute cu greu în privinţa chestiunilor comerciale. “Este o trădare. Ne-au păcălit. Nu doar pe preşedintele Trump, dar şi pe ceilalţi membri ai G7,” a adăugat Kudlow. Trump afirmase de altfel că decizia de retragere a acceptului american s-a bazat pe „declarațiile false” ale lui Trudeau și pe faptul că „Canada aplică tarife masive pentru fermierii, muncitorii și companiile noastre din Statele Unite.”

Ca răspuns, biroul lui Trudeau a emis o declarație în care a declarat că „ne concentrăm pe tot ce am realizat la summitul G7. Premierul nu a spus nimic în plus faţă de ce a spus şi înainte, atât în public, cât și în conversații private cu președintele.”

Ofensiva americană nu s-a oprit aici şi a continuat cu o declaraţie a lui Peter Navarro, consilierul comercial al Casei Albe, care a spus că „există un loc special în iad pentru orice lider străin care se angajează în diplomație de rea-credință cu președintele Donald J. Trump și apoi încearcă să-l înjunghie în spate pe drumul spre ieşire.” Trump a mers şi el mai departe cu războiul declaraţiilor, avertizând că afirmațiile agresive ale lui Trudeau faţă de tarifele americane vor costa Canada „o grămadă de bani.”

Retorica oficialilor americani – şi în special avalanşa de mesaje tweet belicoase ale lui Trump – a provocat confuzie şi nedumerire printre canadieni. Dintr-un aliat principal al Americii, Canada s-a transformat aproape peste noapte într-un stat paria, arătat cu degetul şi făcut răspunzător pentru eşecul unui summit despre care se va vorbi multă vreme de acum înainte. Supărarea canadienilor nu a durat însă mult. În presă, în Parlament sau pe forumurile de socializare, aceştia au pornit contraatacul. Cum încearcă însă canadienii să răspundă atacurilor Statelor Unite, care nu sunt doar cel mai important aliat politic şi militar, dar şi principala piaţă de desfacere pentru produsele canadiene (70% dintre exporturile Canadei ajung în America)?

Răspunsul canadienilor

* În primul rând, politicienii canadieni au făcut scut în jurul premierului Trudeau. Indiferent de culoarea lor politică, aceştia s-au grăbit să critice declaraţiile preşedintelui Trump şi să-şi afirme susţinerea pentru şeful Guvernului de la Ottawa în acest „moment dificil.”

Chiar şi duşmanii politici ai prim-ministrului – care nu sunt puţini – i-au oferit sprijinul necondiţionat. Luni, deputații din Camera Comunelor au votat în unanimitate o moțiune ce susţine măsurile de represalii împotriva tarifelor impuse de SUA , respingând, în acelaşi timp, „declarațiile defăimătoare și ad hominem ale oficialilor americani care aduc un deserviciu relațiilor bilaterale și lucrează împotriva eforturilor de rezolvare a disputei comerciale.”

Liderul Partidului Conservator din Canada, de opoziție, a acuzat SUA de „retorică divizivă și atacuri personale,” în timp ce Doug Ford, care a fost ales recent premierul provinciei Ontario, și-a declarat sprijinul pentru Trudeau. Jason Kenney, liderul Partidului Conservator Unit și şeful opoziției din provincia Alberta, a postat pe Twitter un videoclip cu fostul președinte Ronald Reagan declarând că aliații pașnici ai Americii „nu sunt dușmanii noștri.” La rândul ei, şefa Verzilor, Elizabeth May, a spus că toți liderii canadieni ar trebui să se unească în jurul premierului Trudeau.

* Ca răspuns la tarifele anunţate de Trump, Canada a pregătit o listă cu propriile taxe suplimentare impuse americanilor, în valoare de 12.7 miliarde de dolari. Măsurile retaliatorii – care vor intra în vigoare de la 1 iulie – vizează produse dintre cele mai diverse, de la sârmă şi bere, la sirop de arţar şi suc de portocale.

Impactul lor asupra economiei americane nu va fi foarte mare, căci, aşa cum a spus consultantul comercial Adam Taylor, ele vor fi similare „unor gloanţe care ricoşează atunci când lovesc un tanc.” Dar e foarte posibil ca ele să provoace daune politice, căci canadienii au urmărit să lovească în baza electorală a liderilor republicani. Astfel, tarifele vor afecta castraveciorii din Wisconsin (statul de unde provine Paul Ryan, speaker-ul Camarei Reprezentanţilor), burbonul din Kentucky (statul liderului senatorilor republicani, Mitch McConnell) şi sucul de portocale din Florida (un stat care a votat cu Trump la alegerile din 2016). Speranţa canadienilor este că legiutorii americani din statele vizate vor presa, la rândul lor, Administrația de la Washington pentru a rezolva diferendele comerciale.

* De asemenea, Canada a depus plângeri la Organizația Mondială a Comerțului, deşi rezolvarea acestora ar putea dura ani de zile. Pe termen lung, Ottawa a încercat deja să-și diversifice comerțul prin semnarea Acordului economic și comercial cu UE și prin aderarea la acordul comercial Trans-Pacific.

* Revista Maclean’s s-a alăturat celorlalte publicaţii din Canada care au scris materiale critice despre ieşirile nervoase ale preşedintelui american (Le Journal de Montreal a spus că Trudeau „a devenit ţapul ispăşitor al lui Donald Trump şi al consilierilor săi”), cerând în plus canadienilor să-l lovească pe Trump „acolo unde îl doare” şi să boicoteze afacerile sale şi ale familiei sale. Ziariştii au publicat o listă de companii deţinute de familia Trump sau în care familia preşedintelui american are interese de afaceri, îndemnându-i pe canadieni să le boicoteze, să le trimită mesaje pe paginile de Twitter şi Facebook pentru a-şi manifesta nemulţumirea şi să-şi încurajeze prietenii să le urmeze exemplul. Printre companiile vizate se numără: Amazon, Bon-Ton, DSW, Bloomingdale’s, IvankaTrump.com, Kushner Companies, Bluefly, Lord & Taylor, Dillard’s, Macy’s, Perfumania, Scion Hotels, hotelurile Trump din Chicago, Vancouver, Las Vegas sau New York, Walmart, Whole Foods sau Zappos.

* Jurnaliştii canadieni au alcătuit chiar şi un „ghid al patriotului pentru cumpărături în timpul războiului comercial dintre Canada şi Statele Unite.” Canadienii sunt îndemnaţi să cumpere produse realizate în Canada, în detrimentul celor americane (care sunt poate mai cunoscute şi de mai bună calitate), lucru care însă va impulsiona producătorii din Canada. „La urma urmei, nimic nu alimentează patriotismul canadian precum consumismul și brandurile,” afirmă jurnaliştii. Printre recomandările lor se numără marca de ketchup French’s (în detrimentul celor de la Heinz), whishyul J.P. Wiser’s Deluxe sau Crown Royal Northern Harvest Rye (în loc de Jim Beam), sucul de portocale Minute Maid, dulciurile Nestlé, Ferrero şi Mars produse în Ontario (faţă de Hershey din Pennsylvania), hârtia igienică Cascades din Quebec (în detrimentul brandurilor Stone, Charmin şi Procter & Gamble produse în Pennsylvania), iaurtul quebecos Liberté sau castraveţii din Ontario, siropul de arţar (unde Canada este principalul producător mondial). În cazul în care Canada nu produce unele dintre lucruri sau dacă companiile producătoare sunt deţinute de americani, ziarişii le recomandă canadienilor să verifice eticheta produsului şi să le caute pe cele realizate în Mexic, aliaţii canadienilor în disputa cu americanii vizând NAFTA.

Unii canadieni intervievaţi de televiziuni locale au declarat de altfel că vor boicota produsele americane şi că îşi anulează vacanţele planificate în America în această vară.

* În paralel, autorităţile de la Ottawa au declanşat o campanie semnificativă de PR prin care încearcă să convingă Administraţia americană de justeţea demersului lor. Ei urmăresc în prezent să-i atragă de partea lor pe acei oficiali americani ce şi-au declarat îngrijorarea că diferenţele comerciale pot scăpa de sub control. Camera de Comerţ a SUA şi Alianţa Auto şi-au exprimat temerile legate de disputele privind NAFTA şi de tarifele auto, la fel cum s-a întâmplat cu unii dintre congresmeni de la Washington.

* Ajutorul a venit chiar din partea unor americani, care au reacţionat la declaraţiile incendiare ale lui Trump, cerându-şi iertare faţă de linia agresivă adoptată de liderul de la Casa Albă. Actorul Robert de Niro, care a inaugurat zilele trecute un restaurant la Toronto, şi-a cerut scuze pentru „comportamentul prostesc al preşedintelui meu. Îmi cer scuze lui Justin Trudeau şi celorlalţi prezenţi la G7.”

În mediul online, internauţii americani şi-au exprimat gratitudinea faţă de vecinul din nord, distanţându-se în acelaşi timp de atitudinea preşedintelui Trump. Hastagurile #ThanksCanada şi #ThankCanada au devenit virale, exprimând recunoştinţa americanilor pentru exporturile culturale canadiene, de la Neil Young şi Joni Mitchell, la poutine, Drake, hockey şi Leonard Cohen. Mulţi au mulţumit canadienilor pentru ajutorul acordat în salvarea americanilor din Iran (în 1979) sau pentru faptul că, la 11 septembrie 2001, au primit avioanele comerciale din Europa, după ce spaţiul aerian din Statele Unite a fost închis.

O luptă cu morile de vânt

E greu însă de crezut că intenţile canadienilor, deşi nobile, vor reuşi să afecteze foarte mult economia americană sau să schimbe dramatic opinia Administraţiei Trump în chestiunile comerciale. Şi aceasta dintr-un motiv foarte simplu: comerțul cu SUA contează mai mult pentru Canada decât invers. Este un lucru pe care canadienii îl ştiu foarte bine. Aşa cum declara un avocat comercial din Toronto, Jesse Goldman: „este destul de evident că noi nu avem o putere atât de mare pe cât au americanii.” Acesta nota de altfel că „impactul proporțional al unui război comercial bilateral între Canada și SUA este mult mai mare pentru Canada decât ar fi pentru SUA.”

Oficialii canadieni au repetat de nenumărate ori că ţara lor este clientul numărul unu pentru 35 de state din SUA și că nicio altă țară nu cumpără mai multe produse fabricate de SUA decât o face Canada. Consultantul comercial Adam Taylor a precizat însă că, pentru marea majoritate a acestor state, mai puțin de 10% din creșterea lor economică este determinată de comerțul cu Canada. Provinciile canadiene sunt în mare măsură dependente de partenerii lor comerciali din SUA.
„Când ne vor lovi tarifele americane, va fi ca și cum un val uriaș se va prăbuși pe țărmurile noastre, comparativ cu undele mici pe care tarifele noastre le au asupra economiei lor,” spune Taylor.

De altfel, una dintre primele victime ale conflictului a fost dolarul canadian, care în ultimele zile s-a depreciat. În plus, experţii cred că un război comercial ar fi devastator pentru numeroase ramuri ale economiei canadiene, mai ales după ce Trump a ameninţat cu tarife industria laptelui şi cea auto. Analiştii au avertizat că disputa dintre Trump şi Trudeau ar putea fi primul pas spre recesiune în Canada, în special dacă americanii îşi vor pune în practică ameninţările împotriva industriei auto canadiene.

Aşa cum am mai scris, pentru Trudeau, relaţia dificilă pe care o are cu Trump ar putea avea consecinţe serioase la urne. Deşi opinia publică canadiană este majoritar defavorabilă lui Trump, atitudinea lui Trudeau faţă de preşedintele Statelor Unite – ţara care contează cel mai mult atunci când e vorba de securitatea, prosperitatea şi libertatea Canadei – va avea un impact semnificativ pentru alegătorii canadieni. Iar o dispută economică prelungită care-i va afecta financiar pe canadieni nu va face altceva decât să adauge probleme suplimentare pentru Trudeau şi guvernul său liberal în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează în octombrie 2019. Dacă acum canadieni îl susţin pe premier în conflictul cu Unchiul Sam, lucrurile ar putea să se modifice dramatic odată ce economia canadiană va primi în plin loviturile măsurilor lui Trump.

Şi, totuşi, dacă sunt conştienţi de efectul redus al măsurilor lor, care sunt motivele pentru care canadienii duc această luptă cu morile de vânt? „Tarifele sunt parțial economice, dar ele sunt cu adevărat destinate să trimită un mesaj politic puternic,” a afirmat avocatul Jesse Goldman. Canadienii nu uită că, de aproape 10 luni de zile, sunt angrenaţi în negocieri dificile cu americanii privind Acordul de Liber Schimb din America de Nord (NAFTA). Tarifele de retorsiune anunţate recent de Guvernul de la Ottawa sunt menite să-i avertizeze pe vecinii din sud că e gata să lupte cu colosul american. „Canada este pregătită pentru orice eventualitate şi are un plan B, C, D şi F, şi poate până la sfârşitul alfabetului,” dacă relaţiile continuă să se deterioreze, a transmis marţi şefa diplomaţiei canadiene, Chrystia Freeland.

Riposta canadienilor ţine de asemenea şi de mândria naţională, rănită grav de atacurile verbale ale lui Trump. Este evident că liderul american are o relaţie dificilă cu premierul Trudeau, precum şi cu presa şi opinia publică din Canada (ambele, în marea lor majoritate, puţin favorabile acestuia). Răfuiala personală pe care liderul de la Casa Albă o are cu Trudeau s-a transformat însă, în ultimele zile, într-o confruntare cu canadienii. Lidera conservatorilor din Camera Comunelor, Candice Bergen, a rezumat de altfel situaţia afirmând: „Suntem cu toții în primul rând canadieni şi vom rămâne alături de muncitorii şi familiile canadiene afectate de acest război comercial ce escaladează.” Parcă niciodată în ultimele decenii canadienii nu şi-au manifestat atât de tare patriotismul şi e cumva ciudat că acest lucru se întâmplă ca reacţie la o dispută cu principalul lor aliat – Statele Unite.

Fostul premier canadian Pierre Elliott Trudeau – tatăl actualului prim-ministru – a descris cândva relaţia dintre Canada şi Statele Unite ca fiind cea dintre un şoarece şi un elefant. Indiferent de cât de prietenoasă ar fi cu americanii, Canada va fi afectată de toate zvâcnirile şi mişcările uriaşului din sud. Această descriere se potriveşte cel mai bine în această perioadă, când relaţia celor două ţări este pusă la încercare. Unii cred că disputa va continua să se agraveze; alţii sunt de părere că preşedintele Trump joacă la cacealma şi recurge la atitudinea lui calculat agresivă pentru a forţa Ottawa să cedeze. Este greu de anticipat ce se va întâmpla, însă, pentru refacerea unităţii celei mai importante alianţe occidentale din ultimele decenii, este de dorit ca rezolvarea diferendelor comerciale să se producă cât mai repede.
Surse: CBC, Maclean’s, BBC