Cum răspunde UE la provocările președintelui Trump și de ce Călin Georgescu e un coșmar pentru Europa

Amenințările președintelui Donald Trump cu un război comercial continuă, dar liderii UE reacționează deocamdată cu calm. Ursula von der Leyen a anunțat interesul pentru piețele din China, India și America de Sud. Marele semn de întrebare e legat de angajamentul SUA pentru securitatea Europei, dar lideri precum Emmanuel Macron presează deja pentru creșterea cheltuielilor militare ale blocului. Pe fondul acestor incertitudini, un președinte pro-rus și anti-UE precum Călin Georgescu ar fi un coșmar pentru solidaritatea Uniunii.

Două sunt marile dileme ale UE în fața noului mandat al președintelui Trump: poziția SUA privind Ucraina și securitatea Europei în sens mai larg, precum și comportamentul comercial al Washingtonului față de UE.

Pentru un răspuns puternic la eventuale decizii cu impact negativ ale Casei Albe, UE are nevoie de solidaritate și unitate. Aici intervine necunoscuta Călin Georgescu: un astfel de președinte ar putea folosi veto-ul pe măsurile de sprijin pentru Ucraina, sancțiuni pentru Rusia sau o politică europeană mai coerentă în domeniul militar. El ar mări numărul veto-urilor, alăturându-se lui Viktor Orban, un cal troian al Rusiei în UE. Sigur că UE a demonstrat că poate ocoli aceste veto-uri, dar asta cere timp și multă energie.

La nivel diplomatic, dar și în rândul piețelor financiare există o anxietate reală în fața perspectivei ca un candidat precum Călin Georgescu să câștige alegerile prezidențiale. Cu opinii deschise pro-Rusia, anti-UE și anti-NATO, Georgescu instalat la Cotroceni ar putea determina, ca în cazul Ungariei, o serie de sancțiuni economice față de România. Înghețarea fondurilor europene e cea mai la îndemână pârghie pentru UE, și ar însemna un dezastru pentru bugetul României.

Atenție însă: Călin Georgescu nu e doar un personaj excentric, o eroare a istoriei. El e produsul politic al naționalismului economic, un curent care a devenit dominant în societate, după cum arată sondajul Inscop realizat la comanda Funky Citizens. Sondajul arată că deși 88% dintre respondenți resping ieșirea din UE și NATO, majoritatea cred că firmele străine trebuie supra-impozitate și că țările mai bogate au o înțelegere ca să țină România în sărăcie.

Călin Georgescu și partidele extremiste/populiste culeg acum roadele ieșite din semințele plantate de Victor Ponta și Liviu Dragnea din 2010 încoace. PSD, USL și trusturile media aliate au turnat neîncetat în urechile românilor minciuna ”România e o colonie”, deși toate statisticile arată o creștere semnificativă a nivelului de trai după aderarea României la UE. Trebuie spus însă că vorbim de o tendință globală. Barometrul de încredere Edelman arată că temerile economice s-au transformat în resentimente, 6 din 10 respondenți raportând un sentiment de nemulțumire de la moderat la ridicat. Acesta este definit prin convingerea că guvernul și mediul de afaceri le fac rău și servesc interese înguste, iar în cele din urmă cei bogați beneficiază în timp ce oamenii obișnuiți se chinuie.

Înapoi la cadrul european. În aceste zile/săptămâni se pun bazele realității politice și economice în care UE, deci și România, vor evolua în următorii minimum patru ani. Președintele Donald Trump dă zilnic semnale că e nemulțumit de deficitul comercial în relația cu UE și că va lua măsuri – adică tarife vamale.

„China profită de noi, dar și Uniunea Europeană este foarte, foarte rea cu noi. Ei nu vor mașinile noastre și nu au nevoie de produsele noastre agricole. Ei nu iau cam nimic (…) Așa că vom impune tarife. Este singura modalitate prin care vom recupera (banii). Este singura modalitate de a obține egalitatea”, a spus miercuri președintele Trump. Cu câteva zile înainte, el a indicat și o posibilă monedă de negociere: UE să cumpere gaze naturale și petrol american, și balanța s-ar putea echilibra.

Amenințările de la Casa Albă au fost primite cu răspunsuri calme ale liderilor din UE. Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Ursula von der Leyen au avut toți ieșiri publice în care tonul a fost extrem de jos. La fel au răspuns Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu. Toți au enunțat disponibilitatea de a lucra cu noua administrație din SUA și dorința de a crește cheltuielile de apărare – așa cum just cere Donald Trump.

Dar Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat deja disponibilitatea UE de a-și crește cooperarea cu China, India și America de Sud dacă piața SUA va deveni prohibitivă din cauza tarifelor vamale. Nu e clar însă dacă aceste țări – toate cu probleme legate de protecționism, impredicitibilitate politică și economică – pot înlocui cea mai mare piață din lume.

Liderii UE consideră că mai au un as în mânecă: legislația UE privind piața digitală și cea care reglementează dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Ele pot fi folosite ca instrument puternic de negociere cu Casa Albă, pentru că ambele pachetele legislative oferă pârghii pentru sancționarea dură, mergând până la interzicere, a unor servicii digitale furnizate de giganții digitali americani.

Desigur că și Administrația Trump are propriile pârghii de negociere cu UE. Dacă negocierile dintre cele două blocuri vor eșua și un război comercial va izbucni, efectele se vor resimți în fiecare state membru. Doar un exemplu: dacă mașinile germane nu vor mai putea intra ușor pe piața americană, atunci și furnizorii din România ai companiilor auto vor avea de suferit.

În ipoteza unui război comercial între Washington și Bruxelles, UE are o singură șansă: unitatea. Dacă cei 27 de membri vor fi incapabili să găsească rapid consensul pentru măsuri de răspuns, statele membre vor căuta să-și rezolve individual problemele cu SUA, ceea cea ar însemna o slăbire a blocului comunitar.

Aici intervine factorul Călin Georgescu. Lesne de anticipat cum va vota în Consiliul European un președinte care și-a subordonat complet campania lui Donald Trump și disprețuiește fățiș UE. Aici mai sunt câteva semne de întrebare legate de sprijinul primit de Georgescu și curentul autointitulat ”suveranist” de la Elon Musk și Donald Trump Jr. Nu e clar dacă cei doi au girul președintelui Donald Trump sau acționează pe cont propriu, dar asta vine la pachet cu susținerea pentru alte partide sau lideri de extremă dreapta din Europa precum AfD din Germania sau Reform din UK. E văzut Georgescu la Washington drept un alt posibil punct slab al UE? Nu știm încă, avem doar semnale indirecte în acest sens. Dar coșmarul României e pe cale să devină coșmarul UE.