Cum România și Bulgaria reînvie planuri hidroenergetice uitate de decenii / Ecologiștii trag semnalul de alarmă

Susținătorii ei pretind că va ameliora securitatea energetică și va îmbunătăți relațiilor româno-bulgare, însă ONG-urile de mediu consideră că prețul ecologic al unei hidrocentrale pe Dunăre e mult prea ridicat, relatează Emerging Europe, citată de Rador Radio România.

Un proiect vechi de decenii al unei hidrocentrale pe Dunăre, adăugat acum pe lista Comisiei Europene (CE) de investiții prioritare în infrastructură, e posibil să violeze directivele UE, au acuzat săptămâna aceasta WWF, CEE Bankwatch Network și alte 36 de organizații de mediu de pe tot cuprinsul Europei.

Acuzația e aceea că Ansamblul Structurilor Hidraulice Turnu Măgurele-Nicopole (TMNHSA) e dăunător pentru localități, economie și ecosisteme vitale, pe lângă faptul că ar irosi sume enorme din banii contribuabililor UE pentru a submina reușite de conservare izbutite tot prin finanțare europeană. Periclitează inclusiv supraviețuirea unor specii extrem de valoroase, printre care și sturionii, aflați în pericol critic de extincție.

Organizațiile de mediu vor ca decidenții UE să elimine proiectul de pe lista priorităților.

Proiectul conceput pe cursul inferior al Dunării, între România și Bulgaria, amenință să scufunde vaste întinderi de pământ, impunând strămutarea a peste 100 de orașe și sate de pe malurile unui segment de 280 de kilometri al fluviului.

Susținătorii proiectului – Compania Națională de Electricitate (NEK) a Bulgariei și Hidroelectrica a României – vin cu contraargumentele că acesta (care ar genera 4.400 GW per an și a cărui construcție ar costa cam 6 miliarde de euro) ar putea contribui la contracararea inundațiilor, ameliorarea securității energetice și îmbunătățirea relațiilor româno-bulgare – ultima pentru că un nou pod rutier peste Dunăre e parte integrală a proiectului.

„Acesta e un proiect transfrontalier de pe urma căruia generarea de electricitate e doar unul dintre beneficii”, a declarat anul acesta directorul NEK, Martin Georgiev.

Impactul de mediu

Cu toate acestea, e de așteptat, din contră, ca lacul de acumulare să provoace inundații masive care vor afecta terenuri agricole, locuințe și iazuri cu pește, provocându-le pagube așezărilor din ambele țări. Proiectul va presupune cel mai probabil strămutarea infrastructurii portuare și a mii de cetățeni, va perturba producția agricolă, piscicultura, transportul fluvial și turismul și ar putea prezenta riscuri pentru centrala nucleară de la Kozlodui – singura pe care Bulgaria o deține.

„Acest proiect, conceput acum mai mult de 40 de ani, nu și-a găsit investitori încă de atunci din cauza costurilor lui imense în comparație cu producția energetică relativ scăzută, cât și din cauza impactului ecologic enorm”, a declarat Andrei Ralev de la CEE Bankwatch Network, cea mai mare rețea de organizații cetățenești, de mediu și pentru apărarea drepturilor omului din Europa Centrală și de Est.

„Va distruge activități de conservare în valoare de milioane de euro menite a proteja biodiversitatea și a reabilita Dunărea.”

„Magnificii sturioni de Dunăre constituie un simbol al Fluviului Dunărea și un patrimoniu natural de relevanță europeană”, a adăugat și Beate Striebel-Greiter, șefa Inițiativei Globale a Sturionilor a WWF.

„Construcția acestui baraj le va bloca ruta de migrație și le va distruge ultimele habitate de reproducere pe care le mai au. Acesta ar putea fi ultimul cui în coșciugul acestor specii extrem de valoroase. Vor fi aruncate la gunoi decenii de eforturi de conservare, iar UE va rămâne pe conștiință cu extincția unor specii.”

În contradicție cu politicile publice și legislația UE

WWF și Bankwatch explică faptul că proiectul violează angajamente esențiale de mediu ale UE și legislația comunitară, de pildă Directiva Habitatelor și Directiva Cadrului de Lucru al Apei, care prevăd reabilitarea ecosistemelor de apă dulce și prevenirea deteriorării lor. Acest proiect ar altera considerabil hidrologia Dunării, provocându-le proceselor naturale fluviale daune ireversibile.

Deși UE acordă prioritate producției de energie regenerabilă în cadrul tranziției sale către o economie săracă în carbon, faptul că Dunărea are tot mai frecvent niveluri scăzute ale apei va duce la diminuarea producției energetice a unei astfel de hidrocentrale.

Organizațiile consideră că există variante mult mai bune decât proiectul TMNHSA, în special instalații eoliene și solare, pentru care regiunea respectivă are spațiu din belșug – în afara zonelor cu o mare biodiversitate.

„Energia produsă de această hidrocentrală nu se justifică în raport cu costul în termeni de biodiversitate, de perturbare a vieții comunităților sau de violare a legislației UE”, a declarat Ralev. „Energia regenerabilă trebuie să fie dezvoltată fără a se provoca distrugerea habitatelor naturale.”

E vremea faptelor

ONG-urile i-au solicitat acum Parlamentului European (PE) să ceară prelungirea cu două luni a perioadei de verificare a actului prin care CE a adăugat TMNHSA pe lista prioritară CB RES, în virtutea căruia proiectul e eligibil pentru finanțare UE în cadrul programului Connecting Europe Facility.

Această prelungire îi va permite PE să evalueze în mod adecvat consecințele proiectului. Dacă solicitarea va fi refuzată, actul va fi adoptat formal pe 24 septembrie. Însă aprobarea acestui proiect ar submina angajamentul UE pentru protecția biodiversității și sustenabilitatea climatică, consfințind un precedent primejdios în materie de proiecte de infrastructură.

„În condițiile în care ne confruntăm cu o criză a biodiversității și a climei, proiecte precum acesta constituie un pas înapoi”, a declarat Irene Lucius, directoare regională pentru conservare la WWF Europa Centrală și de Est.

Sursa: EMERGING EUROPE / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba