Cum s-a ajuns la interzicerea exporturilor de cereale prin ordonanță militară: consumul intern mare de făină din ultima perioadă, deficitul de grâu și explozia vânzărilor de cereale în afara UE în ultimele luni

Consumul intern mare de făină din ultima perioadă, deficitul de grâu pe piața internă și explozia vânzărilor de cereale către țări din afara Uniunii Europene în ultimele luni sunt factori care au determinat Guvernul să interzică, în perioada stării de urgență, exporturile de cereale.

Deși decretul pentru instituirea stării de urgență nu face referire directă la exporturi și producția în alte domenii decât cele care țin de sistemul sanitar, sistemul energetic și serviciile de utilitate publică, există un articol general care stabilește că „Guvernul poate adopta măsuri de susținere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19”.

Cert este că, beneficiind de situația excepțională dată de starea de urgență generată de criza sanitară, autoritățile au intervenit pe piața unor alimente de bază și a produselor pentru fabricarea acestora, interzicând exporturile extracomunitare.

„Pe perioada stării de urgență se interzice și se suspendă exportul următoarelor produse: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei, zahăr, produse de brutărie, biscuiți, turte. Procedurile de export aflate deja în derulare se supendă pe durata stării de urgență. Pentru siguranța alimentară se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare supuse acestor restricții”, a anunțat joi noaptea ministrul de Interne, Marcel vela, care a prezentat prevederile celei mai noi ordonanțe militare.

Potrivit ordonanței militare 8, achiziționarea intracomunitară a acestor produse agroalimentare „se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului”.

La începutul ședinței de Guvern de joi, premierul Ludovic Orban anticipa aceste măsuri, spunând că a observat în ultimele săptămâni „un dezmăț” al exporturilor de grâu și că, dacă va fi necesar, este ”gata să interzicem exporturile de cereale, inclusiv să facem rechiziții”.

De altfel, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (Rompan), Aurel Popescu, declara, joi, la Europa FM, că solicită Guvernului să analizeze dacă țara are suficient grâu până la următoarea recoltă.

„A fost o cerință mai mare de făină la fondul pieței, am măcinat mai mult, iar în iunie și iulie, înainte de noua recoltă, ne lipsesc niște cantități importante de circa 100.000 de tone după calculele noastre, ca să asigurăm necesarul pe plan intern”, a declarat Aurel Popescu. Dacă rezervele sunt limitate, exportul ar trebui stopat, spunea acesta.

România exportă cereale și importă produse de panificație

Potrivit statisticilor UE, exporturile extracomunitare de cereale ale României au explodat în ultimele luni. Dacă în ianuarie 2019 România exporta în țări din afara Uniunii Europene 444.000 de tone de cereale, în ianuarie acest an a exportat mai mult decât dublu – 900.000 de tone.

De fapt, în șapte luni (iulie 2019 – ianuarie 2020), exporturile extracomunitare de cereale ale României au totalizat 6.264.000 tone față de 7.350.000 tone în 12 luni anterioare.

În schimb, în 2019 au crescut semnificativ importurile de produse de panificație. Categoria a ajuns pe locul doi în clasamentul celor mai mari importuri de produse agroalimentare din punct de vedere valoric, după carnea de porc, scria economica.net în 7 ianuarie.

Mai exact, potrivit datelor INS, în primele nouă luni ale anului trecut, produsele de brutărie, patiserie, biscuiți au generat importuri în valoare totală de 253,9 milioane de euro, ceea ce plasează această categorie pe locul doi în topul celor mai importate produse agroalimentare, după carnea de porc. Deficitul comercial pe această categorie a fost și el semnificativ, în valoare de 130,5 milioane de euro.

Această categorie nu a apărut însă în ultimii ani în top cinci produse agroalimentare în funcție de valoarea importurilor.

UPDATE: Cristian Popescu, membru în task force-ul pe agricultură al Coaliției pentru Dezvoltarea României, a remis redacției un punct de vedere în care enumeră câteva argumente împotriva măsurii anunțate de guvern:

• Masura unilaterala a interzicerii exportului de cereale este in contradictie cu tratatele si regulamentele europene;
• Ceea ce a facut Romania este fara precedent in Uniunea Europeana si nu exista o decizie a Comisiei Europene unitara, aplicabila tuturor Statelor UE;
• Daca livrez cereale intr-o tara UE, interdictiile din Romania nu sunt aplicabile; cum putem impune noi unei firme germane sa nu vanda in Tunisia, de exemplu?
• Nu exista reguli pentru achizitii intracomunitare de cereale; cum dovedeste firma din EU ca nu va exporta in afara UE??
• Exista suficiente stocuri si de grau si de porumb, in Romania, in ciuda secetei; Statul Roman ar trebui sa aiba reserve.
• Exista riscul pierderii prezentei cerealelor romanesti de pe piata araba si nord africana; cu greu am patruns acolo; daca vom lipsi o luna, cel mai probabil graul romanesc va fi inlocuit de cel rusesc;
• Cei care vor pierde in final sunt fermierii romani, care nu vor mai avea cui sa vanda sau vor vinde pe preturi foarte mici, la recoltare.
• Portul Constanta va fi evitat de navele in tranzit catre alte tari, ceea ce aduce noi pierderi pentru Romania.

Sursa foto: Pixabay.com