Cum s-a evaporat din EVZ o informație relevantă despre Elena Udrea: Ziarul a titrat că investește într-un mega-proiect imobiliar la Cluj, deși ea susține în instanță că nu are bani

Publicația Evenimentul Zilei, despre care DNA susține că este controlată de Elena Udrea ca urmare a unei mite primite de la magnatul Energiei Bogdan Buzăianu, a titrat recent: ”EXCLUSIV Elena Udrea a dat lovitura în imobiliare: construiește 10.000 de apartamente în Cluj”.

Ulterior, publicația a retras informația, care se mai regăsește totuși în URL. Noul titlu al articolului este: ”Mega proiect imobiliar la Cluj. E cel mai mare din Europa de Sud-Est”, iar în conținut nu se mai face nicio referire la Elena Udrea.

Totuși, informația a apucat să fie preluată de cotidianul adevarul.ro care titrează într-un articol din 17 iunie, citând Evenimentul Zilei: ”Elena Udrea investeşte în cel mai scump proiect imobiliar din România. Ideile par luate din filme SF: cumpărături cu drone şi telegondolă spre aeroport”.

În articol se arată că ”printre investitorii Transilvania Smart City, cartierul de lux care se va construi la Cluj, s-ar număra şi Elena Udrea şi partenerul ei, Andrei Alexandrov, scrie Evenimentul Zilei”.

Costurile investiției vor depăşi 700 de milioane de euro, notează adevărul.ro, preluând EVZ, și arată că în proiect sunt implicate mai multe companii, precum SC Realtopfarma SA, SC Chester SRL, SC Merlin Construcții SRL și SDC Imobiliare. ”Finanţarea megaproiectului se face din surse proprii ale proprietarilor si din finanţări externe, mai multe fonduri mari de investiţii de afară fiind implicate”, notează adevărul.ro.

Potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul oficial, firma Realtopfarma e deținută în proporție de 50 % de Adrian Alexandrov, soțul Elenei Udrea. Ceilalți acționari sunt Mariana-Livia și Gheorghe Petrovan din Sighetu Marmației. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Realtopfarma era deținută prin acțiuni la purtător. În 2020 însă, soții Petrovan au intrat la vedere în firmă. În aprilie anul trecut, ei au decis schimbarea administratorului companiei și au numit-o pe Otilia Nicoleta Androne, o tânără de 29 de ani, născută în Buzău.

Otilia Nicoleta Androne a fost consilieră și șefă de cabinet a Elenei Udrea, la Camera Deputaților (sursa: jurnalul.ro) În 2016, Otilia Nicoleta Androne a candidat la Consiliul Local al Sectorului 6, la Consiliul General al Municipiului București și pentru un post de parlamentar la Camera Deputaților. Este membru PMP. Potrivit declarației de avere de anul trecut, în martie 2020, Otilia Nicoleta Androne era director al grupului de consilieri ai președintelui Senatului.

Documentele companiei publicate în MOF indică faptul că o altă firmă implicată în proiectul imobiliar de la Cluj, Chester Investments Group, a fost preluată în ianuarie 2021 de către compania Realtopfarma cu sediul în satul Tămași, comuna Corbeanca, Ilfov, de la britanicul Benady Maurice Moses. Administratorii Chester Investments Group sunt Adrian Alexandrov și Adrian Gurzău, un fost deputat PMP, fin al Elenei Udrea, judecat și el pentru corupție.

De ce informația din EVZ o vulnerabilizează în instanță pe Elena Udrea 

Chiar dacă Elena Udrea nu figurează în actele companiilor Realtopfarma și Chester Investments Group, care investesc în proiectul imobiliar de la Cluj, ci doar soțul, fosta șefă de cabinet și finul, informațiile despre investițiile familiei Elenei Udrea o vulnerabilizează în instanță, în cele 3 procese penale în care este judecată pentru corupție: ”Gala Bute”, ”Hidroelectrica” și finanțarea campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare.

”O asemenea informație îi poate face rău major pentru că judecătorii vad că are bani, chiar dacă nu este ea la vedere în actele firmelor investitoare. Mai mult, Elena Udrea a susținut constant în instanță că nu are bani. Informația o vulnerabilizează atât în fața judecătorilor, cât și a ANAF, în cazul unei condamnări când fiscul va trebui să recupereze prejudiciul”, au explicat sursele G4media.ro.

Ce susține Elena Udrea

”Deci nici măcar procurorii nu spun că aș fi luat eu vreun ban. Până și procurorii spun că așa spune denunțătoarea Topoliceanu că acești bani s-au dus la partid și au fost cheltuiți în campania pentru alegerile locale la care eu nu am candidat. Stau și mă gândesc, de ce, Doamne iartă -mă, nu am luat banii ăia acasă, dacă tot erau așa de mulți. Poate nu mai aveam dosare astăzi. Deci nici măcar procurorii nu susțin că s-ar fi luat vreun ban, că aș fi luat vreun ban din suma care a ajuns în partid și despre care nici măcar procurorul nu știe să spună cât ar fi fost”, declara Elena Udrea presei, după condamnarea de 8 ani de detenție efectivă primită în dosarul Hidroelectrica, pe 2 martie 2021.

Udrea, trei dosare penale în instanţă

Dosarul Gala Bute

În cazul Gala Bute, fostul ministru PDL al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, a fost condamnată definitiv la 6 ani de detenţie cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, pe 5 iunie 2018. Instanţa a obligat-o şi la plata prejudiciului şi restituirea mitelor primite, în total aproape 3 milioane de euro: peste 8,1 milioane de lei despăgubiri către Autoritatea Naţională pentru Turism, confiscarea „în folosul statului” a celebrei genţi maro cu o presupusă mită cash în valoare de 900.000 de euro şi a presupuselor mite de „695.367 lei şi 296.076 lei”.

Udrea fugise însă din ţară şi a fost prinsă în Costa Rica pe 4 octombrie 2018. ANAF demarase atunci procedurile de recuperare a prejudiciului, însă totul a fost stopat în decembrie 2018 când Înalta Curte (ÎCCJ) a decis suspendarea executării pedepsei până la rejudecarea cazului ca urmare a unei decizii CCR privind o presupusă lipsă de legalitate a alcătuirii completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.

O altă decizie a CCR, de această dată privind o presupusă nelegalitate a completurilor de trei judecători de la ÎCCJ, a condus la suspendarea procesului de rejudecare până la o decizie a Curţii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Pe 22 aprilie 2019, Înalta Curte a întrebat CJUE dacă o instanţă naţională poate să nu aplice o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene. Procesul de rejudecare are următorul termen pe 22 noiembrie 2021, iar CJUE s-ar putea pronunţa în această vară.

Dosarul finanţării campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2009

Pe 2 martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare în acest caz pentru instigare la luare de mită și instigare la spălare de bani, însă verdictul nu este definitv. Fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu, a primit 5 ani de închisoare, iar jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. În plus, instanța a decis  confiscarea a aproape 2 milioane de lei, adică aproape 400.000 de euro, şi a menţinut sechestrul pe bunurile Elenei Udrea.

„Confiscă de la inculpata Udrea Elena Gabriela sumele de 691.029,63 lei şi 918.864 lei ce au făcut obiectul luării de mită. În baza art. (…) confiscă de la inculpata Udrea Elena Gabriela suma de 305.118 lei. Menţine măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatei Udrea Elena Gabriela, măsura dispusă prin ordonanţa nr. (…) din 16.03.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie”, se arată în decizia din 2 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti. Apelul în acest caz a început la Înalta Curte pe 24 iunie şi a fost amânat pentru data de 7 octombrie 2021.

Dosarul Hidroelectrica

În acest al treilea caz penal, Elena Udrea şi Dan Andronic au fost re-trimişi în judecată în iunie 2019. Iniţial, dosarul fusese trimis pe masa judecătorilor în 2017, dar a fost restituit la DNA din pricina unor presupuse vicii de procedură.

Potrivit DNA, în 2011, Elena Udrea ar fi primit de la magnatul Energiei, Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu (patronul Gândul şi Cancan), o mită de 3,8 milioane de dolari și creanța de 900.000 de euro pe care Buzăianu o avea de recuperat de la Bobby Păunescu, patronul EVZ și Capital.

Banii s-ar fi dat, din nou, cu geanta. Dacă în cazul Gala Bute era vorba de o geantă ”maro” cu 900.000 de euro, presupus primită de Elena Udrea chiar în sediul Ministerului Dezvoltării, în cazul Hidroelectrica este vorba de o ”geantă de voiaj de circa 1,2 metri pe 80 centimetri”, de această dată cu 3,8 milioane de dolari, primită chiar la sediul PDL, la începutul lui 2012, când lumea protesta în ger, în Piața Universității, împotriva regimului Băsescu. Potrivit propriei mărturii din dosar, patronul Gândul și Cancan, Radu Budeanu, a dus geanta cu ”dolari, euro și lei”, în total 3,8 milioane de dolari, la sediul PDL pentru Elena Udrea și i-a predat-o Anei Maria Topoliceanu, fostă șefă a Companiei Naționale de Investiții și o apropiată a fostului ministru al Dezvoltării și Turismului.

În plus, susțin procurorii, preluând creanța lui Buzăianu, practic Elena Udrea ar fi devenit patronul de facto al EVZ. Buzăianu i-ar fi dat această mită Elenei Udrea pentru ca aceasta să intervină la conducerea Ministerului Economiei și Hidroelectrica pentru derularea, în continuare, a contractelor de furnizare energie hidro (ieftină, în raport cu alte forme de energie) dintre Hidroelectrica și firmele controlate de el, Energy Holding fiind cea mai renumită.

În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea are sechestru pe bunuri până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro.

„Dispune instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatei Udrea Elena Gabriela, până la concurenţa echivalentului în lei a sumei de 4.700.000 euro, în vederea confiscării speciale”, a decis judecătorul de cameră preliminară a Curţii de Apel Bucureşti, pe 1 octombrie 2018.

Care e averea Elenei Udrea

După condamnarea Elenei Udrea în dosarul Gala Bute şi până la declararea ca admisibilă în principiu a căii extraordinare de atac şi suspendarea executării pedepsei, ANAF declanşase şi procedura de evaluare a proprietăţilor Elenei Udrea, aflate sub sechestru.

E vorba în primul rând de terenurile din Călăraşi, „de la Nana”. Potrivit ultimei declaraţii de avere depuse de Elena Udrea la Parlament în ianuarie 2017, ea deţinea aproape 14 hectare în comuna Sohatu, alte peste 14 ha în Săruleşti, aproape 2 ha la Nana şi alte 11 ha în comuna Gurbăneşti din judeţul Călăraşi. Udrea are sechestru şi pe un sfert din clădirea hotelului Eurohotels de pe strada Polizu din Bucureşti.

„Terenurile agricole, extravilane, din Călăraşi nu valorează foarte mult, iar să vinzi un sfert din clădirea unui hotel e dificil”, au explicat în 2018 surse din cadrul ANAF pentru G4Media.ro. „E de neînţeles de ce procurorul DNA nu a pus sechestru pe conturi sau acţiunile la firme!?”, se întrebau inspectorii fiscali. Procurorii din dosarul Gala Bute au fost Marius Bulancea, şeful Secţiei a 2-a din DNA şi Ana Dana.

La începutul lui iunie 2018, G4Media.ro a dezvăluit că Elena Udrea şi-a vândut pachetul de 25 % din acţiunile companiei Tim Rail Cargo SRL din Timiş (o firmă cu cifră de afaceri de 55 milioane de euro în 2017) pentru aproape 700 de mii de euro, cu doar 5 zile înainte de ultimul termen de judecată din dosarul Gala Bute. Ea şi-a înstrăinat şi participaţia de 20 % la compania Rail Operator Cereal SRL, pe care o avea indirect, prin intermediul Tim Rail Cargo SRL.

Elena Udrea nu a avut sechestru în dosarul Gala Bute pe pachetele de acţiuni de 50 % la „Băi Boghiş SRL”,  100 % la „Agro Green Nana” şi 25 % la „Tim Rail Cargo SRL”.

„Îşi plătea avocaţii cu bani de la Tim Rail Cargo. A scos bani din firmă sub formă de dividende sau restituiri împrumut”, au explicat pentru G4Media.ro surse din ANAF în 2018. Potrivit declaraţiei de avere din ianuarie 2017, fostul ministru a creditat Tim Rail Cargo cu 60.000 de euro și peste 1,6 milioane de lei.

Udrea a avut sechestru, în schimb, asupra unor terenuri şi construcţii aparţinând firmei „Băi Boghiş”, în suprafaţă de „67.258 mp şi 15.917 mp”, pentru garantarea cauţiunii de 5 milioane de lei în dosarul Hidroelectrica.

„La data de 13 noiembrie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au admis cererea inculpatei  Udrea Elena Gabriela  de instituire unei garanţii reale imobiliare asupra imobilelor SC Băi Boghiş SRL (două terenuri având suprafeţe de 67.258 m.p., respectiv de 15.917 m.p. şi construcţiile aferente) pentru constituirea cauţiunii de 5.000.000 lei, stabilită prin Ordonanţa din data de 30.10.2015 şi au dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea bunurilor imobile ale S.C. Băi Boghiş S.R.L., bunuri în valoare de 5.000.000 lei (…)

La data de 12.11.2015, asociaţii SC Băi Boghiş SRL au hotărât constituirea unei garanţii reale imobiliare asupra bunurilor imobile ale societăţii în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie în vederea constituirii de către Udrea Elena Gabriela a cauţiunii stabilită prin Ordonanţa din data de 30.10.2015”, arăta DNA într-un comunicat din 2015.

Pe 25 mai 2018, judecătorul de Cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, Codruţa Strâmb, a ridicat însă măsurile asigurătorii asupra acestor imobile. Pe 1 octombrie același an, judecătoarea a dispus însă din nou instituirea sechestrului asupra bunurilor Elenei Udrea până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro.

E neclar dacă bunurile aflate acum în proprietatea Elenei Udrea acoperă prejudiciile din cele 3 dosare, Gala Bute, Hidroelectrica și cazul finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Elena Udrea mai deţine acţiuni la Băile Boghiş şi Agro Green Nana. La Băi Boghiş SRL din Zalău, aflată în insolvenţă din februarie 2019, Elena Udrea este acţionar cu 50 %, alături de Veronica Elena Stanca (10%) şi Nadine Magda Stanca (40%).

Publicaţia Lumea Justiţiei – patronată printre alţii de jurnalistul Răzvan Savaliuc şi care prezintă problemele penale ale Elenei Udrea drept abuzuri ale procurorilor – a relatat pe larg, în mai multe episoade, războiul dintre Elena Udrea şi celelalte două acţionare pentru controlul firmei aflate în insolvenţă. În iulie anul trecut, Curtea de Apel Cluj a anulat mai multe documente menţinute de judecătorul de la Tribunalul Sălaj prin care Nadine Stanca îşi majorase creanţa în procesul de insolvenţă al Băi Boghiş SRL de la 5 milioane la 13 milioane lei, prin aplicarea de penalităţi la un împrumut. Procesul privind insolvenţa societăţii Băi Boghiş SRL are termen pe 7 septembrie 2021.

La firma Agro Green Nana, Elena Udrea e unic acţionar. Ea a fondat societatea în 2014 după ce a cumpărat terenurile agricole din Călăraşi. Administratorul firmei era Liberiu-Tudor Breazu, însă Elena Udrea l-a înlocuit în 2015 cu Anca Triff, după ce Breazu a denunţat-o în dosarul Gala Bute. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere a Elenei Udrea din ianuarie 2017, fostul ministru ar fi împrumutat firma Agro Green Nana cu peste 1 milion de lei.

Potrivit aceluiaşi document, Elena Udrea mai avea, pe lângă terenurile agricole din Călăraşi, un sfert din hotelul de la Polizu-Gara de nord, un teren de peste 4000 de mp şi un altul de 5000 mp în Bucureşti, jumătate dintr-un teren de aproape 600 de mp tot în Capitală, bijuterii de 100.000 de euro, un Fiat 500 din 2012 şi un Mercedes din 2005.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.