Cum s-a folosit propaganda rusă de narativul cerealelor ucrainene și a exploatat nemulțumirile fermierilor europeni

Propaganda rusă a folosit intens narativul cerealelor ucrainene și a exploatat nemulțumirile fermierilor pentru a ostiliza relațiile Ucrainei cu statele vecine, dar și pentru a cultiva neîncrederea în instituțiile centrale ale Uniunii Europene.

Un exemplu relevant pentru acest narativ este un articol publicat de site-ul Vești din Rusia, la data de 16 februarie 2024, intitulat „Cerealele exportate din Ucraina au ajuns hrană pentru porci în Spania”.

Articolul pretinde fără dovezi, citând alte site-uri obscure pro-rusești, că grâul ucrainean nu ar fi ajuns în țările sărace din Africa, așa cum ar fi trebuit, ci ar fi devenit mâncare pentru porci în Spania.

• Important: „Vestidinrusia.com” este frecvent distribuit pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România sau pe pagina de Instagram a Consulatului Rusiei la Constanța. Site-ul precizează în descrierea sa că se bazează în principal „pe informațiile furnizate de mass-media din Federația Rusă, încercând să prezinte un punct de vedere direct de la sursă asupra fenomenelor politice, sociale și culturale care au loc în Rusia de astăzi”. Inițial, adresa site-ului a fost VestidinRusia.ro, dar în urmă cu doi ani s-a mutat pe domeniul „.com”. Unul dintre colaboratorii constanți ai VestidinRusia.com este Viaceslav Samoșkin, un jurnalist rus care trăiește în România de peste două decenii.

Acest narativ rusesc, care exploatează nemulțumirile fermierilor din estul Europei și chiar le-au alimentat protestele de la începutul anului, a fost preluat de numeroase alte site-uri, precum 60m.ro („Cereale din Ucraina, faliment pentru fermierii români” și „Bloomberg: Ucraina plănuiește o nouă rută de export pe Dunăre cu ajutorul slugilor de la București”), patriotnews.ro (Cereale din Ucraina, faliment pentru fermierii români), 4media.info („Fermierii români declară falimentul – Iohannis și Ciolacu au distrus agricultura românească cu cerealele din Ucraina”), ziarulnatiunea.ro („E mai aproape cămașa decât Kievul!…”), activenews.ro („Au fentat interdicția. Cerealele din Ucraina au intrat masiv în România prin Republica Moldova” și „Viorel Patrichi: E mai aproape cămașa decât Kievul! Vacile pot mânca pungi de plastic sau cereale din Ucraina, fără certificat de sănătate veterinară. Cerealele din Ucraina – un pericol pentru fermele de animale. Sunt pline de microtoxine, de aflatoxină”).

Potrivit unei analize publciate de think tank-ul New Strategy Center, narațiunea este una „tactică” și reflectă „puterea ascuțită a Kremlinului”, prin care „solicită protecționism economic pentru agricultorii români, făcând lobby pentru interzicerea importurilor agricole și a tranzitului din Ucraina către și prin România”.

„Acest mesaj a fost potențat chiar mai mult decât ne-am aștepta, deoarece a urmat o altă narațiune tactică contextuală, specificând că Ucraina a adâncit canalul Bystroe pe Dunăre în luna februarie a acestui an pentru a submina eficiența economică a canalului Sulina deținut de România, un alt efect negativ ar fi scăderea debitului de apă pe canalele românești, ceea ce ar afecta ecosistemul Deltei Dunării, o rezervație naturală de importanță globală.

(…) După mai multe discuții între București și Kiev, România a efectuat măsurători în zonă, permise de Ucraina, pentru a verifica adâncimea, astfel că problema a fost clarificată.

Cu toate acestea, subiectul a fost puternic folosit de AUR în mai multe declarații publice. După ce problema a fost clarificată, AUR a militat pentru restricționarea importurilor anumitor produse ucrainene, în scopul apărării producătorilor agricoli români. (…) Deși liderii AUR neagă orice legătură cu Rusia, multe dintre narațiunile pe care le promovează în spațiul public seamănă cu narațiunile promovate de Rusia și contribuie la consolidarea sentimentului antiucrainean în rândul cetățenilor români”, a mai explicat New Strategy Center.

La rândul său, European Digital Media Observatory (EDMO), a precizat într-un fact-checking că dezinformarea rusă privind exporturile de produse agricole ucrainene s-a intensificat pe măsură ce proteste fermierilor s-au declanșat în tot mai multe țări europene în luna februarie.

„Odată cu extinderea acoperirii mediatice în multe țări ale UE, s-au înmulțit știrile false, adesea exagerând sprijinul primit de fermieri sau (așa cum s-a întâmplat în ianuarie) dimensiunea mitingurilor lor.

Aceste știri false au folosit înregistrări video vechi sau fără legătură cu acestea, calificându-le ca fiind legate de protestele în curs și adesea însoțite de invective la adresa UE sau a «normelor sale de mediu».

Problemele actuale referitoare la sectoarele agricol și alimentar au fost exploatate prin relatări false care încearcă să exacerbeze sentimentele negative față de instituțiile UE. (…) Exploatarea fisurilor și tensiunilor sociale din societățile occidentale, alimentându-le prin dezinformare, este o strategie bine cunoscută a propagandei ruse”, a scris EDMO.

Conform unui articol publicat de autoarea Dana Ionela Drugă*, despre temele propagandei ruse, propaganda Kremlinului pretinde, sub pretextul insecurității alimentare, că sancțiunile economice impuse Rusiei de către Occident ar fi cauzat o criză globală.

„În realitate, Moscova este responsabilă pentru criza alimentară globală ca urmare a războiului din Ucraina: blocada navală a porturilor ucrainene, bombardarea infrastructurii de transport și bombardarea depozitelor de alimente. Invazia Ucrainei de către Federația Rusă are consecințe grave pentru agricultura și securitatea alimentară la nivel mondial.

Mass-media și oficialii ruși încearcă să distragă atenția de la responsabilitatea Federației Ruse pentru creșterea insecurității alimentare globale. Invazia Rusiei în Ucraina a destabilizat piețele alimentare globale și a determinat creșterea prețurilor la alimente din cauza costurilor crescute de producție, transport și asigurare a încărcăturii”, a afirmat autoarea, analizând mai multe rapoarte EUvsDisinfo.

În același timp, ONG-ul Warsaw Institute menționează că întreaga situație declanșată la începutul acestui an în Europa a fost un „material perfect pentru propaganda rusă”.

Scopul campaniei ruse de dezinformare a fost de a „acuza Statele Unite de crearea unei crize alimentare mondiale pe care Occidentul ar fi urmărit-o. În cele din urmă, Kremlinul nu a pierdut timpul nici în răspândirea dezinformării în țările europene, în special în cele din Grupul de la Vișegrad”.

„În Polonia, de exemplu, internetul a fost inundat de știri despre companii care cumpără cereale ucrainene mai ieftine și le vând cu profit pe piața poloneză, sau de diferite procente ale cantității de cereale ucrainene care s-au scurs pe piața poloneză.

Acest lucru, coroborat cu toate informațiile privind calitatea proastă a cerealelor ucrainene, a provocat panică nu numai în cercurile de fermieri, ci și în rândul cetățenilor de pe piața agricolă.

Deși nu este sigur dacă problema cerealelor a fost un război hibrid din partea lui Putin sau doar o secvență de evenimente fără o soluție evidentă sau ușoară, adevărul este că, pe termen scurt, aceasta a agitat relațiile internaționale și a subminat abordarea occidentală a războiului.

Cu toate acestea, nu a provocat o criză alimentară mondială și nici nu a rupt înțelegerea și solidaritatea dintre Occident și Ucraina”, a evidențiat sursa citată.

* DRUGĂ, D. I. . (2023). WAR IN UKRAINE: RUSSIAN PROPAGANDA THEMES. Strategic Impact, 85(3-4), 80–93. https://doi.org/10.53477/1842-9904-22-18