Cum s-a folosit Ucraina de rachetele Storm Shadow pentru a provoca haos în Sevastopol

Rachetele de croazieră Storm Shadow furnizate de Marea Britanie au fost elementul cheie al unui atac aerian și maritim ucrainian, extrem de sofisticat, desfășurat în această săptămână împotriva cartierului general al flotei ruse de la Marea Neagră și care a reprezentat cea mai puternică lovitură împotriva Peninsulei Crimeea de la începutul războiului dintre Ucraina și Rusia, în februarie 2022. Atacul din Sevastopol a dovedit nu doar eficacitatea acestor rachete, cred experții, ci a provocat și perturbări serioase strategiei militare a lui Vladimir Putin.

Atacul devastator

Miercuri dimineața, guvernatorul susţinut de Rusia în peninsula ocupată, Mihail Razvozhaev, a declarat că un atac cu rachete asupra unui şantier naval din oraşul Sevastopol din Crimeea a rănit 24 de persoane.

„Sevastopolul a fost atacat de inamicii noştri … Informaţiile preliminare indică faptul că incendiul a fost provocat de un atac cu rachete,” a scris Razvozhaev pe Telegram.

„Toate serviciile de urgenţă lucrează la faţa locului, nu există niciun pericol pentru obiectivele civile din oraş”, a adăugat guvernatorul instalat de Moscova la Sevastopol, cel mai mare oraş din Crimeea şi un important port la Marea Neagră.

Într-o declaraţie anterioară, oficialul a afirmat că atacul a provocat un incendiu şi că locaţia nu era „o instalaţie civilă”.

Potrivit Reuters, şantierul naval strategic din Sevastopol, situat în Peninsula Crimeea pe care Rusia a anexat-o ilegal de la Ucraina în 2014, construieşte şi repară nave şi submarine ale Flotei ruseşti din Marea Neagră, care a lansat atacuri cu drone şi rachete asupra Ucrainei.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, forțele armate ucrainene au atacat uzina de reparații navale din Sevastopol cu zece rachete de croazieră. Ministerul a susținut că sistemele rusești de apărare aeriană au doborât șapte rachete – cele trei rachete rămase, potrivit ministerului, au avariat două nave aflate în reparații.

Potrivit canalului de telegrame Shot, au fost avariate submarinul diesel-electric Rostov-on-Don și nava mare de debarcare Minsk. Aflate în doc uscat, cele două nave au luat foc după ce au fost lovite de unul sau mai multe proiectile, au indicat imaginile postate pe rețelele de socializare.

Informația a fost confirmată și de Andrei Yusov, reprezentant al Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Conform acestuia, echipamentele de la uzina de reparații navale au fost, de asemenea, avariate în urma loviturii.

La rândul său, comandantul Forțelor Aeriene, Nikolai Olesciuk, a lăsat să se înțeleagă că atacul asupra Sevastopolului a fost efectuat din avioane și a mulțumit piloților ucrainieni.

„Între timp, invadatorii sunt ‘luați cu asalt’ și încă își revin după bătălia de noapte de la Sevastopol, le mulțumesc piloților Forțelor Armate ale Ucrainei pentru excelenta lor muncă de luptă!” a spus el.

Vineri, Serviciul britanic de informații pentru apărare a precizat că nava Minsk și submarinul Rostov-pe-Don, care se aflau la Sevastopol pentru reparații, au suferit avarii critice în urma atacului ucrainean care a vizat portul Semorzavod din Crimeea.

„În ciuda faptului că Ministerul rus al Apărării a minimalizat pagubele suferite de nave, dovezile din surse deschise indică faptul că Minsk a fost aproape sigur distrus din punct de vedere funcțional, în timp ce Rostov a suferit probabil pagube catastrofale,” au afirmat experții britanici.

Ei au adăugat că orice efort de a readuce submarinul la starea de funcționare ar dura probabil ani de zile și ar costa sute de milioane de dolari.

„Pierderea (submarinului) Rostov înlătură unul dintre cele patru submarine cu capacitate de rachetă de croazieră ale Flotei ruse din Marea Neagră, care au jucat un rol major în lovirea Ucrainei și în proiectarea puterii rusești în Marea Neagră și în estul Mediteranei,” se arată în analiză.

O opinie împărtășită și de analistul militar independent H I Sutton, care a precizat că avarierea submarinului reprezintă „un lucru important. ”

„Multe dintre rachetele de croazieră pe care Rusia le lansează asupra Ucrainei sunt lansate de pe submarine. În Marea Neagră, cele 4 submarine modernizate din clasa KILO reprezintă cele mai formidabile mijloace ale Marinei ruse. Fiecare navă poate transporta 3-4 rachete de croazieră Kalibr, în special varianta de atac terestru SS-N-30A SAGARIS. Rusia s-a sprijinit foarte mult pe această rachetă pentru a perturba contraofensiva Ucrainei,” a explicat analistul.

Pe de altă parte, distrugerea, totală sau parțială, a navei Rostov-pe-Don, dată în exploatare în 2014, va reduce capacitatea rușilor de a trage rachete de croazieră Kalibr în Ucraina, așa cum procedează de la începutul războiului de pe cele șase submersibile și cele trei fregate din clasa Amiral Grigorovici pe care le are în regiune, au afirmat experții.

Avariile cauzate navei Minsk vor limita și posibilitățile de desfășurare a operațiunilor de transport amfibii sau de trupe. Un avantaj semnificativ dacă Ucraina ar încerca să izoleze Crimeea prin distrugerea definitivă a podului Kerci, ceea ce permite aprovizionarea peninsulei.

„Acțiunile ucrainiene îi forțează în mod clar pe ruși să-și reducă prezența pe mare și să adopte măsura de ‘flotă în mișcare,’ în care se urmărește mai presus de toate păstrarea capacităților pentru următoarea lovitură,” a estimat Joseph Henrotin, director de cercetare la Centrul pentru Analiza și Prognoza Riscului Internațional, citat de Le Monde.

În plus, acest bombardament ar putea duce la o imobilizare treptată a flotei ruse, din lipsa posibilității de a întreține și repara navele.

Triumful Storm Shadow

Rachetele de croazieră Storm Shadow furnizate de Marea Britanie au fost așadar elementul cheie al atacului împotriva portului Sevastopol. Într-un material dedicat „triumfului” rachetelor furnizate de britanici și francezi, The Telegraph a scris că, atunci când Marea Britanie a trimis pentru prima dată Storm Shadows în Ucraina, experții au luat în derâdere capacitățile proiectilelor, sugerând că ele erau depășite de echivalentele lor americane. Eficacitatea rachetelor britanice le-a făcut însă extrem de populare printre ucrainieni.

De asemenea, rachetele britanice au devenit un coșmar pentru Moscova, care a atacat pistele și bazele aeriene utilizate de avioanele care sunt folosite pentru a lansa Storm Shadow. Frustrările rușilor sunt explicabile. Rachetele britanice au provocat daune grave posturilor de comandă rusești și depozitelor logistice aflate în spatele liniei frontului. Iar luna trecută Storm Shadow au fost folosite pentru a lovi podul cheie care leagă coridorul terestru rusesc din Ucraina ocupată de Crimeea, întrerupând liniile de aprovizionare.

Cu o rază de acțiune de 240 de kilometri, Storm Shadow și echivalentul său francez, Scalp, sunt armele furnizate de Occident care pot ajunge în Crimeea din spatele liniilor ucrainene actuale. De altfel, se crede că aceasta este prima lovitură în care ucrainienii au folosit Storm Shadow pentru a lovi teritoriul peninsulei ocupate.

Experții afirmă că, alături de atacurile anterioare împotriva instalațiilor navale rusești de la Marea Neagră și de pe Podul Kerci, atacul din Sevastopol a provocat perturbări serioase strategiei lui Putin. „Moscova va trebui acum să redistribuie în Crimeea resursele de apărare aeriană, oricum rare, pentru a se proteja împotriva viitoarelor atacuri, crescând vulnerabilitatea în alte zone critice.”

În contextul în care contraofensiva ucraineană este lentă, iar progresele sunt puține, loviturile în adâncime împotriva pământului ocupat de ruși, precum și a teritoriului său suveran au devenit cruciale pentru Kiev. Valoarea lor este uriașă pentru Ucraina, a cărei populație civilă, porturi și infrastructură sunt atacate constant de rachete de croazieră și drone iraniene Shahed lansate de ruși.

Umilință pentru Biden

Potrivit The Telegraph, atacul cu rachete Storm Shadow britanice mai este semnificativ și din alt punct de vedere: el reprezintă și o umilință pentru președintele Joe Biden și „face reticența Americii de a furniza arme cu rază lungă de acțiune și mai rușinoasă.”

Publicația reamintește că, cu câteva luni în urmă, președintele Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să trimită Ucrainei așa-numitele Army Tactical Missile Systems (ATACM), rachete sol-sol care au o rază de acțiune de 300 de kilometri. 

Administrația Biden s-a dovedit până acum reticientă la cererea guvernului de la Kiev, însă acest lucru s-ar putea schimba în această toamnă, unele surse anunțând că liderul de la Casa Albă ar putea anunța în orice moment oferirea acestor rachete cu rază lungă de acțiune.

Cu toate acestea, surse familiare cu chestiunea au declarat pentru Axios că Administrația Biden nu intenționează să-și anunțe decizia cu privire la expedierea de rachete ATACM în timpul vizitei președintelui ucrainian la Washington, programată săptămâna viitoare.

„Dacă Kievul nu va putea penetra liniile defensive rusești în acest an sau chiar în următorul, singura altă opțiune realistă este un acord de pace care să lase Moscova controlul asupra teritoriului ucrainian pe care l-a ocupat deja,” a scris The Telegraph, adăugând că Biden este responsabil pentru tergiversarea luării unor decizii cruciale privind înarmarea Ucrainei. Așa cum a fost cazul tancurilor Abrams, a avioanelor F-16 și, acum, a rachetelor ATACM.

Ce sunt Storm Shadow?

Atacul de miercuri de dimineață asupra principalei baze navale rusești de la Sevastopol a folosit rachete Storm Shadow, livrate Ucrainei de Regatul Unit la începutul acestui an. Acesta a fost cel mai mare atac ucrainean asupra sediului flotei ruse de la Marea Neagră de la începutul invaziei pe scară largă declanșate de Putin în februarie 2022.

Cel mai probabil, rachetele au fost lansate de avioanele de luptă ucrainiene.  În mesajul din seara de după atac, președintele Zelenski a spus de altfel că este „în special recunoscător„ piloților ucraineni.

MBDA Missile Systems, producătorul european care realizează proiectilele,  a precizat că racheta are o rază de acțiune care depășește 240 de kilometri și este concepută pentru a evita detectarea, de aceea după lansare zboară la altitudine joasă.

Prin comparație, rachetele Himars furnizate de SUA și care sunt folosite de Ucraina au o rază de acțiune de aproximativ 80 de kilometri. (Raza de acțiune mai mare înseamnă că piloții ucraineni vor putea rămâne mai departe de linia frontului).

Acționată de un motor turbo-reacție, racheta de 1.300 kg călătorește la viteze de aproape 1.000 de km/h, are puțin peste cinci metri lungime și o anvergură a aripilor de trei metri.

După lansare, arma, echipată cu propriul sistem de navigație, coboară la altitudine joasă pentru a evita detectarea înainte de a se „fixa” pe țintă folosind un senzor în infraroșu. La apropierea finală, racheta urcă la o altitudine mai mare pentru a maximiza șansele de a lovi obiectivul vizat. La impact, Storm Shadow penetrează ținta înainte ca un fitil întârziat să detoneze focosul principal.

Independent a precizat că rachetele Storm Shadow au fost folosite de forțele aeriene britanice și franceze în Războiul din Golf, Irak și Libia. 

În luna mai a acestui an, Marea Britanie a confirmat că a furnizat Ucrainei rachetele Storm Shadow cu rază lungă de acțiune pe care Kievul le-a cerut pentru lupta împotriva forțelor ruse invadatoare.

Ministrul britanic al Apărării din acel moment, Ben Wallace, a declarat în acel moment că rachetele vor oferi Ucrainei „cea mai bună șansă„ de a se apăra, în timp ce experții de la Royal United Services Institute – RUSI au scris că rachetele oferă ucrainienilor o capacitate semnificativă de a perturba logistica și centrele de comandă și control ale rușilor.

De altfel, atacul din Sevastopol nu a fost primul când Ucraina a folosit rachete Storm Shadow în timpul războiului cu Rusia. În iunie, ministrul Ben Wallace a declarat Parlamentului de la Londra că rachetele trimise Kievului au deja „un impact semnificativ asupra câmpului de luptă.” Atacul care a avariat submarinul Rostov-on-Don și nava Minsk nu face decât să confirme eficacitatea rachetelor britanice și pericolele pe care le reprezintă ele pentru țintele rusești.

Surse: BBC, Reuters, Pravda, Le Monde, Telegraph, Euronews, Independent, CNN, Axios, RUSI, Twitter