Cum s-a întors Putin cu mâna goală de la Samarkand / În oraşul uzbek, gazda unui summit cu 15 şefi de stat „prieteni”, preşedintele rus a vrut să dovedească Vestului că nu este izolat în est / În ciuda punerii în scenă, s-a găsit sub presiunea aliaţilor şi a partenerilor săi

Ferm şi hotărât, Vladimir Putin continuă să se arate încrezător şi sfidător pe frontul ucrainean. „Planul nostru nu necesită schimbări. Nu ne grăbim”, a asigurat în faţa jurnaliştilor şeful Kremlinului la finalul celor două zile de întâlniri internaţionale (15 – 16 septembrie) între prieteni şi parteneri la Samarkand, relatează Les Echos, citată de Rador.

În cetatea istorică din Uzbekistan, gazda, la sfârşitul săptămânii trecute, în inima Asiei Centrale, a summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai care reunea 15 şefi de stat, el a vrut să dovedească Vestului că Rusia nu este izolată în est. Între îmbrăţişări sincere şi zâmbete îngheţate, între geopolitică şi aspecte energetice, el şi-a înmulţit întâlnirile directe cu omologii săi „aliaţi” pentru a se poziţiona ca o contrapondere la influenţa occidentală.

Niciun sprijin verbal al aliaţilor săi

Dar în momentul bilanţului, imaginile cu strângeri de mână calde şi aperitive informale în jurul meselor cu bucate uzbece au trecut pe planul secund. De fapt, Vladimir Putin s-a întors cu mâna goală pe frontul esenţial pentru el, Ucraina.

În vreme ce Moscova este din nou acuzată în Occident că închide ochii la bănuielile de crime comise de armata sa la Izium, după descoperirea a sute de cadavre îngropate în acest oraş recucerit de Kiev, şeful Kremlinului nu a obţinut la Samarkand niciun sprijin verbal din partea „prietenilor” săi, la aproape şapte luni de la începerea „operaţiunii sale speciale” potrivit denumirii oficiale. Dimpotrivă.

După chiar mărturisirea lui Vladimir Putin, preşedintele chinez, Xi Jinping, i-a exprimat în culise „îngrijorările” sale. În şedinţa plenară, omologul lui turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a cerut să pună capăt comflictului „cât mai repede”. Șavkat Mîrzîioiev, preşedintele uzbek, gazda summitului şi aflat în plină „perestroika” în ţara sa, nu a încetat să promoveze meritele „dialogului”.

Cât despre Kassym-Jomart Tokayev, aflat la conducerea Kazahstanului, fostă republică sovietică dependentă de fratele mai mare rus, el a insistat public pe importanţa respectării „integrităţii teritoriale”. Ceilalţi lideri s-au referit pur şi simplu la „criza ucraineană”, formulare prudentă pentru a nu-l irita pe Vladimir Putin, arătând o distanţare foarte deranjantă pentru Kremlin.

Dezavuare din partea lui Narendra Modi

Apoi lovitura de trăsnet a venit de la Narendra Modi. În faţa presei, la începutul întâlnirii lor bilaterale, prim-ministrul indian i-a spus lui Vladimir Putin: „ştiu că nu e momentul pentru război”. Început de dezprobare sau simplu apel la negociere, cum a explicat apoi ministrul indian al afacerilor externe într-un briefing? „Abilă ponderare ministerială pentru a proteja mizele economice.

Dar e prima dată când Modi, fără îndoială presat de Statele Unite, îndrăzneşte un asemenea afront faţă de Putin, condamnând de facto războiul lui”, declară pentru „Les Echos” un membru al delegaţiei indiene.

Vladimir Putin a vorbit desigur despre afaceri la Samarkand. A fost vorba să reorienteze spre China 50 de miliarde m3 de gaz prevăzuţi iniţial anual pentru pieţele europene. India profită de pe urma vânzărilor de arme, petrol şi îngrăşăminte chimice cu preţuri mici. Cu Uzbekistanul au fost semnate contracte de 4,6 miliarde de dolari. Şi Vladimir Putin a confirmat vânzarea de gaz Turciei, acest „partener fiabil”, cu 25% din plăţi nu în dolari, ci în ruble.

Alt anunţ care ar fi putut provoca mult zgomot: livrarea gratuită de 300.000 de tone de îngrăşăminte ruseşti ţărilor în dezvoltare. Dar toate au trecut neobservate. Deoarece, cu spatele la zid, Vladimir Putin s-a întors de la Samarkand cu mâna goală din punct de vedere politic.

Sursa: Les Echos/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu