Cum s-a umplut Bulgaria de fortărețe, metereze și biserici medievale false

Fortăreţe, metereze şi biserici medievale false au împânzit în ultimii ani Bulgaria. Cu toate că sunt construite kitschos, aceste construcţii sunt plăsmuite cu gândul regăsirii unei măreţii pierdute pesemne acum câteva secole. Este o tendinţă admirată şi contestată deopotrivă, mai ales de arhitecţi şi de investitorii care s-au trezit că au dat bani pentru betoane în loc de materiale autentice, scrie  „Le Monde”, citată de Adevărul.ro

Situat la doar câţiva kilometri de Marea Neagră, Castelul „Iubitorilor de Vânt”, din Ravadinovo, este un produs al imaginaţiei lui Gheorghi Tumpalov, un fost poliţist în Bulgaria comunistă care s-a îmbogăţit foarte misterios în anii ’90.

„Am început să construiesc castelul acum 26 de ani, pornind de la un basm. Am găsit acest colţ unde bate mereu vântul şi am desenat o cruce în nisip cu lopata. Apoi am ridicat zidurile după planurile mele”, explică acest bărbat de aproximativ 60 de ani care se prezintă pentru reporterul „Le Monde” drept „ arhitect, constructor, grădinar şi meşter”.

„Castelul este cunoscut acum în toată lumea”, adaugă el, fără falsă modestie. Această clădire în stil pseudo-medieval a devenit un obiectiv turistic important pentru împrejurimile Sozopol şi chiar mai mult decât atât. În ciuda amestecului destul de bizar de stiluri arhitecturale, castelul atrage numeroşi vizitatori în weekenduri.

Ravadinovo este simbolul unei tendinţe specifice în ultimii ani Bulgariei: fortăreţele false, remarcă corespondentul „Le Monde”. Odată cu aderarea la UE, în 2007, construcţiile de acest tip au împânzit această ţară.

Survenită pe fondul unui declin demografic, poate fi văzută drept o încercare de reînviere a unei epoci de aur imaginate în jurul anului 1.000 datorită a două imperii şi pierdute odată cu intrarea sub dominaţia otomană. Un alt exemplu al lipsei de autenticitate şi kitschului este parcul istoric Neofit Rilski, unde constructorul foloseşte materiale din beton pentru a reda „prima civilizaţie europeană”.

Dacă acest proiect, la fel ca şi cel de la Ravadinovo, este privat, această ţară de 7 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, nu a ezitat să recurgă la fonduri europene pentru a „readuce la viaţă” situri din Evul Mediu cu materialele şi elementele nepotrivite, dar şi în condiţii dubioase.

„Totul pare inventat” De la aderarea la UE, Bulgaria a primit zeci de milioane de euro pentru reconstrucţii şi renovări de situri istorice care au fost făcute cu beton polimer şi cărămidă, iar rezultatul este derutant. În inima Sofiei, în situl antic Serdika, care ar trebui să prezinte urmele romane ale capitalei bulgare, ziduri întregi au fost reconstruite fără nicio coerenţă, cu materiale care cad deja.

„Nu se ştie ce este de epocă şi ce nu, totul pare inventat, chiar şi publicul este suspicios”, deplânge profesorul de arhitectură Todor Krastev. În 2014, acest specialist în renovări de situri arheologice a fost prima persoană care s-a împotrivit public acestui val de pastişe decise de guvernul conservatorului Boiko Borisov, aflat la putere până în mai.

Citește integral pe Adevărul.ro