Cum s-a văzut summitul de la Sibiu în două prestigioase publicații germane, Frankfurter Allgemeine Zeitung și Der Spiegel

După încheierea summitului de la Sibiu, prestigioasele publicații Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) și Der Spiegel au dedicat ample analize evenimentului, rezumate de Rezist Zurich. În cazul Frankfurter Allgemeine, analiza este scrisă de cei doi corespondenți ai ziarului din Bruxelles: Hendrik Kafsack (economic) și Michael Stabenow (politic, acreditat pe lângă NATO și UE), aflați al Sibiu cu ocazia evenimentului.

”La Sibiu, liderii UE fac toate eforturile pentru a demonstra unitate. Dar poate UE să găsească un numitor comun în punctele importante?” – se întreabă, încă din titlu, corespondenții FAZ.

Pentru președintele Iohannis, remarcă ziariștii de la FAZ, totul se petrece conform planului: întâlnirea de la Sibiu, organizată la sugestia lui Jean-Claude Juncker pentru a-l întări pe președinte în lupta internă cu PSD, este absolvită de acesta din urmă cu siguranța unui meci pe teren propriu.

Scopul inițial al summit-ului era încheierea unei discuții paneuropene despre rolul și țelurile Uniunii după Brexit. Declarația finală, remarcă FAZ, este însă o declarație la cel mai mic numitor comun. Criticii spun chiar că Uniunea nu se poate pune de acord pe teme importante, cum ar fi protecția mediului și migrația. Cancelara federală Merkel subliniază că, în ciuda diferențelor politice, toți partenerii consideră că acțiunea în comun este preferabilă, atât intern, pentru a asigura pacea și prosperitatea, cât și extern, pentru a promova valorile europene.

Summitul, relatează FAZ, este umbrit de conflictul intern dintre președinte și guvernul PSD, căruia i se reproșează dezinteres în continuarea luptei anticorupție. De asemenea, tema Brexit îi ajunge din urmă pe participanții la summit. Deși premierul britanic, doamna May, nu a fost invitată, ministrul britanic pentru Brexit Stephan Barclay, folosește conferința de presă pentru a reproșa UE încetineală și a prezenta un proiect britanic de politică externă și de apărare comună cu UE post Brexit.

Din partea a trei lideri importanți ai Uniunii vin proiecte de reformă care trec mult peste declarația de la Sibiu: președintele Macron dorește o UE neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, cancelarul austriac Kurz dorește o micșorare a Comisiei UE și o modificare a tratatelor, iar prim-ministrul olandez Rutte dorește sancțiuni clare pentru membri care nu respectă regulile.

Cancelara Merkel vine și ea cu propunerea ca întâlnirile informale ale șefilor de stat și de guvern UE să aibă loc la fiecare două luni pentru a impulsiona procesul de decizie. Din toate aceste motive, la Sibiu nu se iau decizii mai importante. După alegerile europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, va veni cu o propunere de agendă strategică pentru perioada 2019-2024 care se va concentra mai mult pe politica externă decât pe protecția mediului sau pe reforma instituțiilor.

Urmare a acestei situații, discuțiile se poartă mai degrabă în jurul ocupării celor patru poziții europene ce se vor elibera în curând. Pe lângă mandatul președintelui Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, trebuie ocupate pozițiile de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, de președinte al Consiliului European și de președinte al Băncii Centrale Europene. Articolul publicat de ”Der Spiegel” reflectă practic doar acest aspect al discuțiilor de la Sibiu, descris de altfel și de jurnaliștii de la FAZ

Planul lui Donald Tusk este de a se pune de acord asupra liniilor directoare pentru ocuparea pozițiilor. În final se urmărește negocierea unui ”pachet” care să echilibreze toate aspirațiile: origine națională, apartenență politică și echilibru între bărbați și femei. Subiect de discuții controversate este de asemenea rolul candidaților desemnați drept de Spitzenkandidat – un fel de capi de listă informali în lipsa unor liste transnaționale comune pentru alegeri.

În timp ce mare parte dintre europarlamentari insistă, conform ”Der Spiegel”, ca viitorul președinte al Comisiei să fie ales doar dintre parlamentarii Spitzenkandidat, prim-ministrul luxemburghez și președintele Macron se opun, motivând în parte decizia prin lipsa existenței unor liste electorale transnaționale. Șefii de stat și de guvern nu sunt pregătiți să renunțe la rolul lor în decizia de numire al unui nou președinte al Comisiei.

Cel puțin, remarcă ”Der Spiegel”, tema schimbărilor climatice a fost abordată în cadrul discuțiilor din primăria sibiană. Dar și acolo, ca și în multe alte puncte, declarația finală a summitului rămâne vagă: ”Vom fi împreună la bine și la greu”. Deși, dacă ne uităm strict la deciziile de ocupare a unor poziții europene, acest lucru nu pare să fie valabil.

Articolele original sunt aici și aici

Sursa Foto: Presidency.ro