Cum s-ar putea termina războiul din Ucraina. Patru scenarii posibile

Forțele ucrainiene vor putea opri complet ofensiva armatei lui Vladimir Putin, forțând retragerea acesteia din Ucraina, Rusia va reuși să răstoarne guvernul de la Kiev și să instaleze un regim marionetă sau NATO și Federația Rusă vor sfârși prin a fi implicate într-un război devastator – acestea sunt câteva dintre scenariile anticipate de analiști legate de felul în care se va termina cea mai gravă criză de securitate din Europa din ultimele decenii.

Prognozele au fost făcute în contextul în care liderul de la Kremlin a ordonat invazia care a dus la moartea a sute de civili ucrainieni, distrugeri importante în numeroase orașe și a provocat o criză umanitară de proporții, cu peste două milioane de refugiați strămutați din națiunea sfâșiată de război.

Trei experți au analizat pentru institutul de tip think tank Atlantic Council multiplele traiectorii și rezultatele posibile ale războiului. „Anticiparea incertitudinilor pe care le va aduce acest război este un pas esențial către navigarea cu succes a posibilelor sale consecințe,” au scris experții.

Deși situația din Ucraina este fluidă, scenariile prezentate de analiștii Atlantic Council oferă patru moduri plauzibile prin care conflictul s-ar putea termina.

Scenariul 1: Ucrainenii rezistă, rușii se retrag

Susținute de asistența defensivă din partea membrilor NATO, forțele armate și populația ucraineană opresc avansul Moscovei, împiedicându-l pe președintele Vladimir Putin să răstoarne guvernul democratic de la Kiev și să stabilească un regim marionetă. Determinarea rezistenței ucrainene și neputința forțelor ruse de a o copleși duc la un impas pe câmpul de luptă care îi avantajează pe apărători.

După ce Kremlinul conștientizează că Rusia va plăti un preț exorbitant pentru aventurismul său, inclusiv perspectiva unei lupte lungi și costisitoare în Ucraina, împreună cu colapsul economic și izolarea diplomatică, Putin ordonă retragerea trupelor sale.

Ucraina rămâne o democrație suverană, în timp ce înfrângerea Moscovei accelerează nemulțumirea internă care a început deja să se facă simțită în întreaga Rusie. Aceste lucruri vor face ca Putin să își concentreze atenția asupra amenințărilor interne tot mai mari la adresa puterii sale.

Pe măsură ce Rusia este izolată de comumitatea internațională și Ucraina se apropie din ce în ce mai mult de Occident, NATO iese întărită în urma crizei, beneficiind de o situație de securitate îmbunătățită.

Analiștii cred însă că, în acest scenariu, situația de securitate din Europa nu va reveni la status quo-ul de dinainte de război. Conflictul a provocat mii de morți de ambele părți, lăsând în urma lui o stare de tensiune și animozitate între cele două țări. Și, deși Ucraina rămâne o țară democratică, Rusia se va confrunta cu un viitor incert, fie continuând cu un autoritarism mai mare sub Putin, fie renunțând complet la liderul autocrat. Această situație va determina în mare măsură modul în care Rusia se va poziționa față de restul lumii.

Scenariul 2: Rusia câștigă, ucrainienii se revoltă

După săptămâni de lupte intense la Kiev și în alte orașe mari, Rusia reușește să răstoarne guvernul Ucrainei și să instaleze un regim marionetă. Nici forțele armate ale Ucrainei, nici populația civilă nu se predau, organizând o insurgență pe scară largă, bine înarmată și bine coordonată împotriva invadatorilor ruși. Deși forțele regulate ale Ucrainei sunt treptat diminuate iar marile orașe sunt ocupate, victoria Rusiei este departe de a fi sigură.

Mișcarea ucraineană de rezistență provoacă pierderi umane și financiare semnificative Rudiei, care este forțată să-și dedice mult mai multe resurse pe o perioadă mult mai lungă de timp decât anticipase. Insurgență ucraineană este susținută de țările NATO, care oferă în mod secret ajutor defensiv important. Conflictul va secătui finanțele și determinarea Moscovei, forțând în cele din urmă retragerea forțelor ruse.

Putin și elitele de la Moscova vor fi confruntate cu propriul lor „moment Brejnev,” cu referire la premierul sovietic care a condus țara în timpul conflictului lung și costisitor în Afganistan. În afară de impotența de a câștigă războiul cu Ucraina, Rusia va deveni un stat paria la nivel mondial: prestigiul lui Putin va avea de suferit și poziția sa internă va deveni precară, fiind criticat tot mai mult de elitele țării și de opinia publică, nemulțumite de situația economică dificilă a Rusiei și de poziția delicată, aproape izolată, la nivel global.

Scenariul 3: O nouă Cortină de Fier în Europa

Ucraina se prăbușește în cele din urmă sub forța invaziei ruse. În ciuda opoziției intense, forțele ruse reușesc să preia controlul asupra țării. Rezistența împotriva unui guvern marionetă instalat de Putin este semnificativă, dar este înăbușită cu brutalitate și nu se dovedește suficient de puternică pentru a reprezenta o provocare semnificativă pentru numeroasele forțe ruse staționate în Ucraina. O nouă Cortină de Fier apare în Europa de Est, trecând de-a lungul granițelor statelor baltice în nord prin cele ale Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României în sud.

În timp ce Rusia se confruntă cu costuri economice majore, Putin își consolidează puterea pe plan domestic, înfrângând și mai mult disidența internă.

NATO este mai unită în fața Moscovei, dar este nevoită să accepte că are opțiuni foarte limitate pentru a inversa pierderea Ucrainei. În urma crizei, Suedia și Finlanda se alătură alianței pentru a-și consolida securitatea împotriva planurilor revanșiste ale Moscovei.

Ca și în cazul primei Cortine de Fier, noua scindare a Europei aduce cu ea o listă familiară de pericole și incertitudini. Trupele NATO și cele rusești se vor afla față în față de-a lungul unei granițe militarizate, cu riscul major al unui conflict direct – accidental sau plănuit. Continentul va fi martorul unor crize intermitente de securitate, pe măsură ce Rusia lansează noi operațiuni militare agresive, inclusiv hibride, împotriva aliaților NATO. Cele două tabere se pregătesc pentru o confruntare lungă, fără un rezultat clar și fără garanția unei rezoluții pașnice.

Scenariul 4: Un război NATO-Rusia

Cel mai periculos scenariu pentru viitorul Europei și al ordinii globale este acela în care conflictul din Ucraina pregătește scena unui conflict militar direct între NATO și Rusia. Cum s-ar putea ajunge la un astfel de deznodământ dramatic?

* NATO ar putea decide să-și intensifice implicarea în actuala criză, încercând de exemplu să implementeze o zonă de excludere aeriană deaupra teritoriului ucrainean sau recurgând la o altă formă de intervenție directă. Deocamdată, Statele Unite și alți aliați din NATO au respins implementarea unei așa-numite no fly zone, dar această atitudine s-ar putea schimba dacă Rusia continuă să intensifice bombardarea civililor. În acest caz, Rusia ar fi forțată să decidă dacă să dea înapoi sau să angajeze direct în confruntarea cu forțele alianței occidentale. Dacă va alege confruntarea, riscul unei escaladări a conflictului armat între NATO și Rusia ar crește substanțial.

* Rusia ar putea lovi din greșeală teritoriul unui stat membru NATO, provocând reacția armată a alianței. (Rusia a atacat deja ținte aproape de granița poloneză.) Pe măsură ce stocul de rachete ghidate de mare precizie al armatei ruse începe să scadă, riscul ca un astfel de accident să ducă la o confruntare cu NATO crește exponențial. Acest scenariu ar putea duce la confruntări directe, de exemplu aer-aer sau aer-sol, în regiunile de frontieră ale Ucrainei. La rândul său, acest lucru ar putea declanșa un ciclu de atacuri și contraatacuri care vor deschide calea unor ostilități deschise între cele două tabere.

* Este posibil ca Putin să aibă proiecte mai mari, cu mult dincolo de cucerirea Ucrainei. Dacă forțele ruse înregistrează progrese rapide în Ucraina și obțin un control efectiv asupra țării, țarul de la Kremlin își poate îndrepta atenția asupra statelor pe care le râvnește ca parte a dorinței de a reconstitui sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice. Țintele sale imediate ar putea fi statele baltice, care sunt toate membre ale alianței. Crede Putin că NATO va da înapoi dacă va fi confruntat direct? Va lupta NATO împotriva oricărei incursiuni militare ruse asupra unui stat membru al alianței? Rămâne de văzut.

Analiștii Atlantic Council afirmă că, în prezent, războiul pare că se întoarce în favoarea Occidentului din trei motive: agresiunea rusă și rezistența ucraineană au solidificat sprijinul popular pentru Ucraina în întreaga Europă; Rusia și Putin par să fi subestimat atât determinarea Ucrainei, cât și indignarea globală împotriva Moscovei; guvernele democratice de pe ambele maluri ale Atlanticului au luat decizii de anvergură – economice, financiare, diplomatice și de securitate – care reflectă o îndrăzneală a scopurilor urmărite și o nouă solidaritate.

Experții cred că lumea traversează un moment periculos și extrem de incert. Ei susțin că cele patru scenarii reflectă rezultate plauzibile, dar că ele nu epuizează toate posibilitățile. Putin ar putea ajunge întărit sau slăbit în interiorul Rusiei, în funcție de evoluțiile interne (o revoltă populară sau lovitură de stat) și de cele externe (China întărindu-și sau reducându-și sprijinul pentru liderul rus). Nu este exclus așadar ca președintele Rusiei să decidă atacarea Moldovei sau Georgiei sau chiar să încerce să cucerească Coridorul Suwalki, o fâșie de teren lată de 100 de kilometri care leagă Polonia de Lituania, între enclava rusă Kalinigrad și Belarus. Acest lucru ar rupe orice legătură terestră dintre țările NATO și UE și cele trei state baltice.

Importanța coridorului de doar 100 de km este crucială. În 2018, The Center for European Policy Analysis (CEPA) nota: „În cazul unui conflict între Rusia și NATO, armata Rusiei – care operează din enclava Kaliningrad și din Belarus – ar putea încerca să închidă Coridorul Suwalki și să se incapaciteze NATO ca furnizor de securitate pentru cei trei membri ai săi baltici… Această fâșie de teritoriu are doar două drumuri și o linie de cale ferată. Dacă forțele ruse ar stabili controlul asupra Coridorului Suwalki, ar separa statele baltice de restul NATO și ar transforma sprijinirea lor pe o rută terestră într-un efort dificil. Apărarea Coridorului Suwalki este, prin urmare, importantă pentru credibilitatea NATO și pentru coeziunea occidentală”.

Surse: Atlantic Council, The Times, CEPA / Sursa foto: Sergey BOBOK / AFP