Cum să îngropi în birocrație un miliard de euro. Povestea românească a ajutorului de stat pentru firmele care au avut de suferit de pe urma epidemiei de coronavirus

Autoritățile din România nu au reușit să gestioneze în timpul convenit cu Comisia Europeană ajutorul de stat de aproape un miliard de euro destinat firmelor care au avut de suferit de pe urma epidemiei de coronavirus.

Timp de mai multe luni, pe parcursul cărora s-au înregistrat mai multe episoade de o birocrație dusă la extrem și maximă incoerență în comunicare, autoritățile s-au pierdut în modificări succesive, uneori chiar contradictorii, ale documentelor, spre disperarea beneficiarilor și a consultanților.

După o serie lungă de hotărâri de guvern, legi și ordonanțe deja adoptate, Ministerul Economiei a stabilit ca IMM-urile să poată depune cereri de finanțare în perioada 3 decembrie 2020 – 29 ianuarie 2021.

Prin hățișul de documente emise până acum, unele în conflict cu altele, ministerul a publicat oficial forma finală a procedurii de implementare, a schemei de finanțare, formularul planului de investiții și alte documente necesare beneficiarilor.

Termenul de semnare a contractelor de finanțare prin care firmele mici și mijlocii din România care doresc granturi pentru investiții, de câte 50.000-200.000 de euro, a fost inițial 31 decembrie. După mai multe ordonanțe de urgență care generează diferențe majore între ele, mai multe hotărâri și o lege, autoritățile române au decis că timpul nu este suficient și au cerut Comisiei Europene prelungirea schemei de ajutor de stat de la 31 decembrie 2020 până pe 31 iunie 2021.

Totul a început cu OUG 130 legată de măsuri pentru acordarea de sprijin financiar nerambursabil în contextul crizei provocate de COVID-19

Formele de sprijin din fonduri externe nerambursabile prevăzute de ordonanța de urgență se referă la 3 măsuri:

• microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară;
• granturi pentru capital de lucru acordate sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de afaceri;
• granturi pentru investiții productive acordate din fonduri externe nerambursabile în baza evaluării proiectului de investiții depus.

Banii europeni vin prin Ministerul Fondurilor Europene, dar administratorul schemei este Ministerul Economiei.

Pentru măsurile 1 și 2 (microgranturi și granturi pentru capital de lucru) criteriul de selecție a fost ”primul venit, primul servit”, pentru măsura 3, selecția se face în baza unei grile de evaluare.

Reglementarea a început cu Ordonanța de urgență 130, emisă în 31 iulie și publicată în 6 august în Monitorul Oficial. În data de 2 septembrie 2020, proiectul de aprobare a OUG a trecut de Senat și a plecat spre Camera Deputaților, cameră decizională. Acest proiect venea deja cu modificări față de ordonanță, atât pe grila de punctaj, cât și pe codurile CAEN eligibile.

În 9 septembrie a fost emis ordinul pentru aprobarea schemei de ajutor de stat, dublat în aceeași zi de o erată.

În 25 septembrie, Ministerul Economiei a publicat o procedură de implementare care modifica OUG 130 (din nou, inclusiv la condițiile de eligibilitate).

În 14 octombrie apare OUG 174, care modifică OUG 130 și aduce modificări la 2 dintre cele 4 criterii de punctaj aferente măsurii 3, cea căreia i-au fost alocați cei mai mulți bani.

Modifică o parte dintre codurile CAEN și schimbă modul de punctare a Ratei Interne de Rentabilitate – RIR. Dacă în prima variantă se puncta maxim performanța firmei, în cea de-a doua este exact invers: se punctează firmele cu performanțele cele mai slabe. Mai mult, cu un RIR negativ (care înseamnă o afacere în pragul colapsului), punctajul obținut este maxim.

Abia în 20 octombrie, Camera Deputaților (for decizional) a aprobat proiectul de lege de adoptare a OUG 130. Proiectul a trecut cu amendamente suplimentare față de forma de la Senat.

Și de această dată vorbim despre noi modificări care vizează pe lângă măsura 3, inclusiv la măsurile 1 și 2; asta în condițiile în care perioada de aplicare pe măsura 1 era deja încheiată.

Mai mult decât atât, depunerea de proiecte pentru măsura 2 a început la două zile după aceea, în 22 octombrie. Doar că forma finală a legii nu a putut fi aplicată pentru că nu a fost publicată în Monitorul Oficial. În acest condiții, beneficiarii au depus proiecte bazate pe reglementările anterioare. Altfel spus, unii potențiali beneficiari nu au putut aplica din cauza codului CAEN neeligibil în reglementările inițiale, dar eligibili conform formei finale a legii, nepublicate.

Măsura 3 sau bâlbele în valoare de 500 de milioane de euro

Problema codurilor CAEN, de la măsura 2, apare și la măsura 3 (care totalizează 500 de milioane de euro). Spre exemplu, o companie care este eligibilă potrivit ultimei variante a legii, nepublicate la momentul respectiv, putea fi neeligibilă dacă lansarea apelului se făcea pe prevederile OUG (în vigoare până la publicarea legii în Monitorul Oficial).

Există însă și diferențe față de primele măsuri. Suplimentar față de măsurile anterioare, măsura 3 presupune o grilă de evaluare cu punctajul aferent, ceea ce nu era cazul potrivit reglementărilor inițiale din ordonanța 130.

Documentele de finanțare ar fi trebuit depuse până la 31 octombrie, însă în aceste condiții nimeni nu știa care sunt grilele corecte după care se va face evaluarea.

Asta în condițiile în care există o grilă stabilită prin anexa 4 a OUG 130 și altă grilă, importată din POR, stabilită prin legea de aprobare a acestei ordonanțe, în Camera Deputaților. În plus, legea aa adus și modificări ale eligibilității solicitanților, respectiv au fost introduse la finanțare noi coduri CAEN.

Cum să scapi de o lege inutilă

După multe luni de la Ordonanța 130, exista în sfârșit o lege adoptată. Legea a fost promulgată de președintele Iohannis și publicată în Monitorul Oficial în data de 30 octombrie. Aplicarea ei nu mai era posibilă astfel încât a fost amânată printr-o nouă ordonanță de urgență. Dar:

• Printre altele, legea promulgată de Iohannis a introdus coduri CAEN noi și în lista de domenii eligibile de la Măsura 2 – granturi de capital de lucru de 2.000-150.000 de euro, dar aici înscrierile s-au terminat în data de 28 octombrie, cu două zile înainte de publicarea ei în MO.
• Legat de măsura 3 – granturi de investiții de 50.000-200.000 de euro pentru IMM – legea a introdus noi coduri CAEN și a schimbat total și grila de punctaj, înlocuind indicatorul ratei interne de rentabilitate a investiției cu solvabilitatea și cu numărul de angajați din firme.

În aceste condiții, Ministrul Economiei a spus atunci că întenționează să deschidă înscrierile la Măsura 3 la în prima parte lunii noiembrie, pe baza reglementărilor în vigoare (OUG 130/2020 modificată prin OUG 174), deci nu pe baza noii legi, care era inutilă. Motivul oficial: legea mai avea nevoie de o notificare la Comisia Europeană pentru modificarea schemei de ajutor de stat și asta durează.

28 noiembrie 2020: noi precizări, noi modificări ale procedurii

În data de 28 noiembrie, s-a modificat din nou procedura. Este vorba despre modificări introduse în forma procedurii publicate în 28 noiembrie, față de varianta anterioară, care avea doar o zi vechime: 27 noiembrie.

Varianta ”finală” a rămas aceea potrivit căreia, se va aplica grila de punctaj care conține și rata internă de rentabilitate (RIR) a investiției, prevăzută de OUG 130/2020, însă în sensul modificat prin OUG 174/2020.

Pentru a putea să aplice aceast variantă, Guvernul avea nevoie de o nouă ordonanță de urgență, să proroge aplicarea Legii 2020/2020, adoptată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis.

Inițial era vorba despre suspendarea aplicării legii respective până în data de 1 martie 2021. Și aici a apărut o nouă modificare. În textul noii OUG 199/2020, nu mai apare data respectivă și se precizează doar că suspendarea modificărilor schemei de finanțare operate de Parlament se va face până la autorizarea acestor modificări de către Comisia Europeană. Până atunci, se va aplica schema de finanțare cu RIR, din OUG 130/2020 modificată prin OUG 174/2020.

Practic, toate autoritățile statului român au depus un efort birocratic imens, pentru a obține o lege inutilă. Între timp, singurul rezultat vizibil a fost acela că banii europeni nu au ajuns la firmele afectate de epidemia de coronavirus.

Mai mulți dintre consultanții specializați în fonduri europene spun că în condițiile în care au avut de-a face cu atât de multe modificări și întârzieri, este imposibil pentru beneficiari să își fundamenteze solicitările cu planuri de afaceri utile pentru ei și cu adevărat aplicabile în beneficiul companiei.

• ”Suntem în situația în care documentele vor fi depuse (în termen) doar pentru a obține respectivii bani, nu neapărat la utilizarea lor eficientă de către companii. Practic se poate urmări doar respectarea condițiilor de formă pentru a obține maxim de puncte, fără a se pune accent pe calitatea și conținutul documentației. Iar acest lucru este contrar tocmai filosofiei acestor finanțări” a spus unul dintre aceștia.

De menționat că nici unul dintre consultanții chestionați de G4Media pentru documentarea acestui articol nu a dorit să își asume public comentarii legate de modul în care a fost gestionată până acum acordarea ajutorului de stat.

Articolele din această secțiune sunt realizate cu respectarea independenței editoriale a redacției.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.