Cum sărbătoresc românii din America și Canada Paștele catolic

Prezența/absența unei comunități românești și a unei biserici ortodoxe în zonă, dorința de a se adapta cât mai rapid la obiceiurile locale (inclusiv prin abandonarea treptată a tradițiilor românești) și nu în ultimul rând vremea sunt factori care influențează modul în care românii din Statele Unite și Canada sărbătoresc Paștele. Cei mai mulți respectă, bineînțeles, obiceiurile cu care au crescut în România și pe care le-au adus cu ei în țările de adopție. Dar nu este deloc neobișnuit să întâlnești români care, din diferite motive, au ajuns să sărbătorească Paștele catolic în loc de cel ortodox sau preferă o excursie de câteva zile în afara orașului în locul mesei tradiționale, presărată cu ouă roșii, drob și sarmale.

Fără a avea pretenția că prezint o lista comprehensivă, iată câteva observații legate de sărbătorirea Sfintelor Paști de către românii de pe continentul nord-american.

1. În America și Canada, numărul bisericilor românești (ortodoxe, catolice, baptiste etc.) e relativ mare. De la lăcașuri de cult cu sute de enoriași, până la biserici mici, de cartier, în care la slujbe nu participă mai mult de 20-30 de credincioși. Sărbătorile de Paști reflectă de altfel acest lucru. Nu sunt rare cazurile în care, de exemplu, la o biserică românească din Ridgewood (New York) să întâlnești sute de enoriași în Noaptea de Înviere. Mulțimea de credincioși care cântă, cu lumânări în mână, este o imagine cel puțin curioasă pentru americani, mai ales că, de multe ori, enoriașii ocupă străzile din jurul lăcașului de cult, iar polițiștii sunt nevoiți să devieze circulația.

Nu puține sunt și bisericile care adună doar câteva zeci de enoriași, fie din cauză că oamenii nu mai sunt interesați de slujbe, fie comunitatea locală este redusă ca dimensiune. Mai există, de asemenea, și situații în care bisericile românești se află la distanțe foarte mari, iar deplasarea este aproape imposibilă. De exemplu, o româncă stabilită în Florida, Coralia M., ne-a povestit că cea mai apropiată biserică e în Orlando, la mai bine de o oră de mers cu mașina, iar deplasarea ar fi dificilă. Ea preferă să petreacă sărbătoarea în familie, alături de soț și de cei doi copii.

2. Pentru mulți români, Paștele (și Crăciunul) sunt momentele ideale pentru a reveni la tradiții. Oamenii profită din plin pentru a avea sărbători 100% românești ortodoxe. Ținutul postului, mersul la biserică, decorarea ouălor și gătitul de produse tradiționale sunt respectate cu sfințenie, chiar și numai pentru faptul că le permit celor imigrați să reia, pentru câteva săptămâni, legătura spirituală și afectivă cu familia, prietenii și locurile pe care le-au lăsat în urmă. În multe cazuri, de exemplu, agitația din bisericile frecventate de români la New York sau Detroit și atitudinea lor pioasă au ceva din atmosfera bisericilor din orașele românești.

3. Pe de altă parte, mulți români ortodocși s-au adaptat tradițiilor locale și sărbătoresc acum fie doar Paștele catolic, fie le sărbătoresc pe amândouă (catolic și ortodox). Pentru mulți, e mult mai practic să sărbătorească Paștele catolic. De ce? În Statele Unite, a doua zi de Paște (lunea) nu este o sărbătoare federală, iar oamenii merg la muncă. În Canada, importantă e Vinerea Mare, când multe instituții publice și companii sunt închise. În anii în care Paștele catolic și cel ortodox nu pică în aceeași zi, românii din Statele Unite și Canada sunt nevoiți de obicei să meargă la muncă a doua zi de Paște, de aceea mulți au îmbrățișat obiceiurile locului și acordă importanță mai mare Paștelui catolic.

4. Copiii imigranților români (fie născuți în România, fie pe noul continent) au adoptat de multe ori obiceiurile catolice locale și le-au combinat cu cele ortodoxe. Așa se întâmplă indiferent dacă e vorba de Paștele catolic sau de cel ortodox. Mulți dintre micuți merg la slujba din Noaptea de Înviere pentru a lua paște și lumină sfinte. În duminica Paștelor, nu este însă neobișnuit să vezi aceiași copii căutând ouă colorate prin iarbă (Easter Egg Hunt) și luând parte la diferite activități ludice, specifice mai ales țărilor occidentale.

5. În orașele mari nord-americane, unde există comunități importante de români, magazinele care vând produse tradiționale românești sunt luate cu asalt în perioada de dinaintea sărbătorilor pascale. Cozonaci, carne de miel, brânzeturi, ouă sunt cele mai căutate produse. În multe familii, tradiția gătitului e respectată, iar femeile prepară produse tradiționale. Există însă și multe cazuri în care, fie din comoditate, din lipsă de timp sau, pur și simplu, din cauza lipsei unui magazin cu produse românești, românii preferă să improvizeze. De aceea nu este exclus să vezi pe masă ouă roșii și miel, alături de fructe de mare, pizza sau taco mexican. Pentru românii nou-veniți, imaginea fripturii de miel alături de puiul chinezesc Kung Pao poate părea ciudată la început, dar majoritatea se adaptează încetul cu încetul. De multe ori, familiile de români au invitați la masă americani, canadieni sau oameni de diferite naționalități, care pot să aducă mâncăruri specifice bucătăriei proprii.

6. Deși ar putea părea ciudat, vremea are un cuvânt greu de spus atunci când e vorba de sărbătorirea Paștelor. De exemplu, în statele americane de pe Coasta de est și de vest, vremea relativ blândă permite multor comunități să profite ca să facă grătare în aer liber, în locuri special amenajate din parcuri sau în păduri. În Canada, situația e diferită. De exemplu, Paștele pică de cele mai multe ori în martie sau aprilie, când vremea e încă rece în țara din nordul continentului. E dificil să ieși la grătar la doar câteva grade, indiferent că ești român, canadian francez sau canadian englez.

Duminica aceasta, când se sărbătorește Paștele catolic, theweathernetwork.com prognozează temperaturi între -4 și + 2 grade Celsius la Montreal și între -2 și + 3 Celsius la Toronto. În ambele metropole, unde sunt comunități mari de români, oamenii preferă să meargă la biserică și apoi să sărbătorească acasă. Ieșitul la grătar nu e exclus, dar e o activitate mult mai rară decât în România, unde temperaturile sunt mai ridicate.

7. O altă situație diferită față de România este aceea că, în America și Canada, există zeci de comunități etnice, cu obiceiuri diverse. Multe nu sărbătoresc Paștele, iar atitudinea oficialilor – de multe ori forțați de campanii liberale agresive – față de o sărbătoare religioasă e destul de reținută. Ca și în cazul Crăciunului, care a provocat discuții nenumărate în ultimii ani, mulți oameni au îmbrățișat corectitudinea politică și preferă să îți ureze “Happy Holidays!” pentru a-și arăta atitudinea inclusivă și multiculturală.

În multe state americane și provincii canadiene, există chiar atitudini anti-religioase puternice. Acest lucru nu înseamnă însă că oamenii nu sărbătoresc Paștele. O fac, dar fără mare tam-tam. Sărbătoarea religioasă s-a transformat într-o sărbătoare domestică, civilă. Oamenii preferă să plece în excursii de 2-3 zile, să meargă la ski dacă mai e zăpadă, să meargă la cumpărături sau profită de weekendul lung (atât în America, cât și în Canada). Iar mulți imigranți români au copiat perfect aceste obiceiuri și le duc departe.

Sursa foto: Coralia Mazaudon si Adriana Dobrota-Wingard