Cum se explică recordurile de temperatură a apei mărilor și oceanelor din ultimii ani/ 2024 va fi un „adevărat test” pentru climă, susțin experții

La începutul anului 2023, oamenii de știință din domeniul climei – și oricine altcineva care acordă atenție datelor – au început să observe ceva ciudat, scrie The New Yorker.

La începutul lunii martie, temperaturile de la suprafața mării au început să crească. Până în aprilie, acestea au stabilit un nou record: temperatura medie la suprafața oceanelor lumii, cu excepția celor de la poli, a fost cu puțin sub șaptezeci de grade Farenheit (aproximativ 20 de grade Celsius). În mod obișnuit, cele mai ridicate temperaturi ale anului la suprafața mării sunt observate în martie, spre sfârșitul verii din emisfera sudică. Anul trecut, temperaturile au rămas anormal de ridicate pe toată durata toamnei din emisfera sudică și chiar și după, depășind recordurile lunare pentru lunile mai, iunie, iulie și nu numai Atlanticul de Nord a fost deosebit de asemănător cu o cadă de baie; potrivit reprezentanților Programului Copernicus, o ramură a serviciului spațial al Uniunii Europene, temperaturile au fost „ieșite din comun”.

De la începutul anului 2024, temperaturile de la suprafața mării au continuat să crească; în februarie, au stabilit încă un record. Într-o lume care se încălzește, se așteaptă ca temperaturile oceanelor să crească și să continue să crească. Dar, în ultimele douăsprezece luni, mările au fost atât de febrile încât oamenii de știință încep să se îngrijoreze nu doar de impactul fizic al acestei călduri, ci și de implicațiile teoretice. Poate fi explicat anul trecut prin ceea ce se știe deja despre schimbările climatice sau există forțe care nu au fost luate în considerare? Și, în cazul în care este vorba de cea de-a doua variantă, înseamnă că proiecțiile privind încălzirea, care sunt deja destul de sumbre, subestimează pericolele?

„Nu știm cu adevărat ce se întâmplă”, a spus Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA.

„Și nu am știut cu adevărat ce se întâmplă din luna martie a anului trecut”. El a numit situația „îngrijorătoare”.

Iarna trecută, înainte ca temperaturile oceanelor să înceapă seria recordurilor, lumea se afla în faza rece – sau La Niña – a unui model climatic care poartă acronimul ENSO. Până în vară, a început o fază El Niño – sau caldă.

Deoarece temperaturile oceanice au început să crească înainte de începerea El Niño, schimbarea, prin ea însăși, pare insuficientă pentru a explica ceea ce se întâmplă. Între timp, marja cu care sunt doborâte recordurile depășește ceea ce se vede de obicei în timpul El Niño.

„Nu este ca și cum am bate recorduri cu câte puțin din când în când”, a declarat Brian McNoldy, cercetător în domeniul uraganelor la Universitatea din Miami.

„Este ca și cum întreaga climă ar fi mers mai repede cu 50 sau 100 de ani. Atât de ciudat pare acest lucru”. Se estimează că, în 2023, conținutul de căldură din cei două mii de metri superiori ai oceanelor a crescut cu cel puțin nouă zettajouli. Pentru comparație, consumul anual de energie la nivel mondial se ridică la aproximativ 0,6 zettajouli.

O serie de circumstanțe și evenimente au fost menționate ca posibile contribuții la căldura anormală de anul trecut. Unul dintre acestea este erupția din ianuarie 2022 a unui vulcan subacvatic din Pacificul de Sud numit Hunga Tonga-Hunga Ha’apai. De obicei, vulcanii emit dioxid de sulf, care produce un efect temporar de răcire, și vapori de apă, care fac contrariul. Hunga Tonga-Hunga Ha’apai a produs relativ puțin dioxid de sulf, dar o cantitate fantastică de vapori de apă, iar efectele sale de încălzire, se crede, încă se simt.

Un alt factor este ciclul solar actual, cunoscut sub numele de Ciclul Solar 25.

Activitatea solară este în creștere – se preconizează că va atinge un vârf anul acesta sau anul viitor – și este posibil ca și acest lucru să producă o încălzire suplimentară.
Un alt factor este o schimbare în compoziția combustibilului de transport maritim. Reglementările care au intrat în vigoare în 2020 au redus cantitatea de sulf din combustibilul utilizat de superpetroliere. Această reducere, la rândul său, a dus la o scădere a unui tip de poluare a aerului care, prin efecte directe și indirecte, reflectă lumina soarelui în spațiu. Se crede că această schimbare a dus la o creștere a cantității de energie absorbită de mări, deși cuantificarea efectului este dificilă.

Pot toți acești factori să explice împreună ceea ce se întâmplă? Cercetătorii în domeniul climei spun că este posibil. Există, de asemenea, o mulțime de zgomot în sistemul climatic. „Acest lucru ar putea sfârși prin a fi doar o variabilitate naturală”, a declarat Susan Wijffels, cercetător principal la Woods Hole Oceanographic Institution.

Dar este posibil să se întâmple și altceva – ceva ce oamenii de știință nu au luat încă în considerare. În această primăvară, se așteaptă ca ENSO să treacă la ceea ce oamenii de știință numesc condiții „neutre”. Dacă precedentul se menține, atunci când acest lucru se va întâmpla, temperaturile oceanelor ar trebui să înceapă să se alinieze mai mult la tendințele pe termen lung deja cunoscute.

„Cred că adevăratul test va fi ceea ce se va întâmpla în următoarele douăsprezece luni”, a spus Wijffels.

„Dacă temperaturile rămân foarte ridicate, atunci aș spune că mai mulți oameni din comunitate vor fi cu adevărat alarmați și vor spune „O.K., acest lucru este în afara a ceea ce putem explica”. ”

În 2023, care a fost de departe cel mai călduros an înregistrat pe uscat, precum și în oceane, multe țări au avut parte de valuri de căldură record sau de incendii de vegetație record sau de ploi record sau de o combinație a acestora. (Anul trecut, în Statele Unite, au avut loc douăzeci și opt de dezastre legate de vreme care au provocat pagube de peste un miliard de dolari – un alt record). Dacă proiecțiile climatice sunt corecte, atunci anul acesta a fost o avanpremieră a lucrurilor care vor urma, ceea ce este destul de înfricoșător.

„Celălalt lucru pe care toate acestea ar putea fi, este că începem să vedem schimbări în modul în care răspunde sistemul”, a observat Schmidt. „Toate aceste statistici despre care vorbim, sunt luate din datele anterioare. Dar nimic din datele anterioare nu arăta ca în 2023. Înseamnă asta că datele anterioare nu mai sunt predictive pentru că sistemul s-a schimbat? Nu pot să exclud această ipoteză, iar asta ar fi, evident, foarte îngrijorător”.