Cum se formează stelele? Primele imagini transmise de telescopul James Webb, la un an de când a devenit operaţional

La un an după ce a publicat primele sale imagini din cosmos, telescopul spaţial James Webb a oferit, miercuri, o nouă imagine spectaculoasă, surprinzând naşterea unor stele similare cu Soarele nostru, potrivit AFP, citată de News.ro.

Jeturile roşii de hidrogen domină imaginea, provocate de stelele în formare care ies din coconii lor de praf. Aceasta este cea mai apropiată regiune de formare a stelelor de Pământ, aflată la 390 de ani-lumină distanţă, situată în norul de gaz Rho Ophiuchi.

Această imagine, care conţine aproximativ 50 de stele tinere de dimensiuni similare cu cele ale Soarelui nostru, „ne permite să asistăm cu o nouă claritate la o perioadă foarte strălucitoare din ciclul de viaţă al stelelor”, a explicat Klaus Pontoppidan, managerul programului ştiinţific James Webb la Space Telescope Science Institute. „Soarele nostru a trecut printr-o astfel de fază cu mult timp în urmă”.

Pe 12 iulie 2022, Agenţia spaţială americană a prezentat primele imagini color ale noului său observator spaţial. Evenimentul a marcat începutul operaţiunilor ştiinţifice pentru această bijuterie tehnologică, care funcţionează la 1,5 milioane de kilometri de Pământ.

„În doar un an, telescopul James Webb a transformat viziunea umanităţii asupra cosmosului”, a declarat Bill Nelson, şeful Nasa, într-un comunicat. „Fiecare nouă imagine este o descoperire, încurajând oamenii de ştiinţă din întreaga lume să pună şi să răspundă la întrebări la care nici măcar nu puteau visa înainte”.

Pentru a marca această primă aniversare, NASA plănuieşte să treacă în revistă acest an de descoperiri printr-o transmisiune video în direct pe internet.

În ultimul an, James Webb a uimit astronomii cu imagini de o precizie fără precedent.

El a observat cea mai îndepărtată galaxie detectată vreodată, găuri negre supermasive, a măsurat pentru prima dată temperatura planetelor stâncoase „verişoare” ale Pământului, a căror atmosferă a început chiar să o analizeze.

Fluxul de studii ştiinţifice desprinse din observaţiile sale este constant.

Una dintre principalele misiuni ale telescopului este de a explora universul foarte tânăr, la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang. Un alt domeniu de cercetare important este studiul exoplanetelor, adică al planetelor din afara sistemului solar. De asemenea, ar trebui să ne ajute să înţelegem mai bine formarea şi ciclul de viaţă al stelelor.

Pe lângă aceste realizări, publicul larg a putut să se bucure de imagini spectaculoase. În octombrie, James Webb a dezvăluit prima imagine a emblematicii „Stâlpi ai Creaţiei”, structuri imense de gaz şi praf pline de stele în formare, la 6.500 de ani-lumină de Pământ, în galaxia noastră Calea Lactee.

Zborul acestui observator zburător în valoare de 10 miliarde de dolari, la bordul unei rachete Ariane 5 la sfârşitul anului 2021, a încununat decenii de muncă.

Este succesorul Telescopului Spaţial Hubble, care este încă în funcţiune. Spre deosebire de Hubble, care observă Universul în principal în spectrul vizibil, James Webb operează în infraroşu. Acest lucru îi permite să detecteze lumina mult mai slabă şi, prin urmare, să vadă mult mai departe.

Deoarece această lungime de undă este imperceptibilă pentru ochiul uman, imaginile sunt apoi „traduse” în culori vizibile.

Regiunea captată de imaginea publicată miercuri este „complet întunecată atunci când este privită cu Hubble”, a declarat Klaus Pontoppidan pe Twitter.

James Webb are suficient combustibil pentru a funcţiona timp de 20 de ani.

Cercetătorii din întreaga lume pot rezerva timp de observare cu telescopul, care este programat cu atenţie în intervale de un an.

„Am selectat un set ambiţios de observaţii pentru al doilea an, pe baza a tot ceea ce am învăţat până acum”, a declarat Jane Rigby de la Centrul Spaţial Goddard al Nasa. Misiunea ştiinţifică a lui James Webb este abia la început.

sursa: News.ro