Cum se mai „simte” cafeaua noastră cea de toate zilele în 2024?

Pe 1 octombrie sărbătorim Ziua Mondială a Cafelei. E – la fel ca bucuria și satisfacția pe care le resimte orice iubitor de cafea după prima sorbitură – o sărbătoare globală a recunoștinței față de existența, puterea, diversitatea, trecutul și viitorul celui mai iubit energizant al umanității. Prima dată sărbătorită în 2015 de Organizația Internațională a Cafelei (ICO), Ziua Mondială a Cafelei e o ocazie bună să reflectăm asupra întregii problematici a cafelei, de la bob la zaț, de la citate celebre la statistici, de la cultură locală la tendințe globale. 

Câtă cafea mai bea lumea 

În 2023, consumul global de cafea continuă să crească, estimările indicând o creștere anuală de 1-2% până în 2030. Aceasta înseamnă că lumea va avea nevoie de peste 25 de milioane de saci de 60 de kilograme de cafea în următorii opt ani pentru a satisface cererea tot mai mare. Zilnic, la nivel global, se beau peste două miliarde de cești de cafea, reflectând statutul său de cea mai populară băutură, după apă. 

Arabica vs. Robusta – bătălia gusturilor și noile compromisuri 

Când vine vorba de sortimentele de cafea, Arabica și Robusta continuă să domine absolut plantațiile de pe mapamond. Arabica este mai apreciată pentru gustul său fin și complex, însă este mai dificil de cultivat, fiind sensibilă la condițiile climatice. Pe de altă parte, Robusta, care conține mai multă cofeină și are un gust mai puternic, este mai rezistentă la schimbările climatice. În ultimii ani, din cauza încălzirii globale și a creșterii prețurilor, tot mai mulți producători încep să se concentreze pe Robusta, care este mai accesibilă​. Și aici sunt, însă, probleme: seceta a afectat culturile de cafea Robusta din Vietnam (principalul producător din acest sortiment la nivel global), ceea ce a determinat mulți cultivatori locali să se reorienteze spre exploatări agricole mai profitabile. Aceste dinamici ale culturii de cafea vin cu două consecințe majore – cafeaua e mai scumpă, per ansamblu, iar producătorii de blenduri de cafea depun eforturi suplimentare pentru a menține calitatea și gustul cunoscute ale mărcilor lor.  

Prețul cafelei – între inflație și ofertă 

2023 a adus o ușoară scădere a consumului de cafea în volum, însă valoarea pieței a continuat să crească pe fondul scumpirii materiei prime și a costurilor de transport. Prețurile au crescut semnificativ, iar acest lucru a determinat o schimbare în comportamentul consumatorilor, mulți dintre aceștia alegând sortimente mai accesibile din punct de vedere financiar sau reducând cantitățile consumate. 

Cultura cafelei în România 

În România, cafeaua este o parte esențială a rutinei zilnice și tinde să devină tot mai mult o experiență socială. Cu toate acestea, cu un consum anual per capita de 2,3 kg, România ocupă locul 26 în Europa, mult sub media de 4 kg per capita în Uniunea Europeană. Deși nu suntem mari consumatori comparativ cu alte țări, cafeaua începe să fie din ce în ce mai prezentă în afara casei, în special în mediul urban. În București, prețul mediu al unei cafele a ajuns la aproximativ 10,5 lei, iar piața de „out of home” (OOH), care include cafenelele și restaurantele, generează anual aproximativ 600 de milioane de euro. Totuși, consumul casnic rămâne dominant, 85% din cafea fiind băută acasă sau cumpărată de la automate. 

Românii preferă să savureze cafeaua dimineața, fie acasă, fie la birou, de cele mai multe ori sub forma unei cafele filtru sau espresso. Băutul cafelei continuă să fie o parte esențială din stilul de viață, cu peste 58% dintre români care beau între două și trei cafele pe zi. Aceștia preferă în principal espresso (34%), cappuccino sau latte (44,3%), și Americano sau Long Black (21,7%). 

Cât despre modalitățile preferate de preparare variază: 61% dintre consumatori folosesc espressorul, în timp ce 42% preferă cafeaua la ibric, o metodă tradițională în România. Alte metode, precum V60, Chemex sau Moka, sunt preferate de aproximativ 13,6%​. 

În ultimii ani, consumatorii români au început să acorde mai multă atenție calității și aromei cafelei, creșterea cafelei de origine și a sortimentelor gourmet fiind vizibilă. Cafenelele de specialitate devin tot mai populare, oferind nu doar cafea de calitate, dar și experiențe personalizate.  

În ceea ce privește preferințele de gust, jumătate dintre români adaugă zahăr în cafea, în timp ce consumul de cafea neagră, simplă, este mai popular în rândul persoanelor de peste 65 de ani (44,3%). Totuși, tinerii sub 25 de ani sunt mai deschiși la arome adăugate​. 

Pe lângă preferințele de consum, există și tabieturi asociate cu cafeaua. Aproximativ jumătate dintre români savurează un desert alături de cafea, iar o treime asociază această băutură cu fumatul. Internetul este principala sursă de informare despre tipurile și proveniența cafelei, mai ales pentru tinerii sub 35 de ani​. 

Piața cafelei din România continuă să crească, estimându-se o creștere anuală de aproximativ 3,75% între 2024 și 2029, ceea ce ar duce piața la o valoare de 865 milioane USD până în 2029​. 

O soluție pentru cei-care-nu-pot-fără: cafeaua ca serviciu 

Abonament la cafea espresso – mai nou, preferata românilor, spun statisticile de mai sus – cum ai abonament la telefonie mobilă sau la siteurile de streaming… ? Nu doar că se poate, dar e chiar de preferat. Acasă sau la birou, boabe, monodoze sau capsule, plătești lunar o sumă fixă, extrasă direct de pe card, în care primești în custodie un espressor așa cum îți trebuie sau cum preferi și cantitatea aferentă de cafea pentru o lună. Doar tu știi ce cafea îți place și câtă bei, nu… ?  

Până iei însă decizia, hadeți să încălzim espressoarele și să ne mai bucurăm odată, azi, de Ziua Mondială a Cafelei, de băutura fără-de-care-nu-începe-ziua! Pentru că, așa cum spunea într-un interviu actorul Hugh Jackman, mirosul unei cafele proaspăt făcute este una dintre cele mai mari invenții ale omenirii…