Cum se mobilizează România pentru a umple golul agricol lăsat de războiul din Ucraina

Fiind unul dintre principalii producători agricoli ai UE, România se mobilizează pentru a umple unele dintre golurile lăsate de exportatorii ruși și ucraineni. Euractiv România explorează modul în care războiul remodelează prioritățile agricole ale țării.

Conflictul a perturbat grav sectorul agroalimentar al UE, dar și-a pus amprenta în special în România, care se învecinează cu Ucraina.

Acest lucru a plasat România în prima linie în ceea ce privește umplerea unora dintre golurile lăsate de exportatorii ruși și ucraineni.

Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, în timp ce România a inclus deja prevederi pentru îmbunătățirea rezistenței sectorului său, țara intenționează să faca un pas înainte.

„Multe dintre lucrurile pe care le-am prins în [planul CAP] se referă și la riscurile asociate. Înainte să vină războiul, am avut deja criza energiei și gazelor, cu impact asupra rezultatelor”, a declarat el pentru EURACTIV România.

Planul, care detaliază modul în care România intenționează să îndeplinească cele nouă obiective la nivelul UE ale Politicii Agricole Comune (PAC) reformate, a fost înaintat la Bruxelles la doar câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, dar pregătit înainte de invazie.

Guvernul își reconsideră acum abordarea asupra planului, iar strategia agricolă a României va fi probabil influențată semnificativ pe fondul războiului din Ucraina.

România face eforturi în special în sectorul procesării alimentelor, alocând fonduri specifice pentru a-și crește capacitatea în acest domeniu.

„Pentru a asigura hrana necesară, trebuie să procesezi materia primă”, a subliniat Chesnoiu.

Între timp, potrivit lui Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, suprafețele care sunt cultivate cu floarea soarelui în mai multe zone ale României vor fi mai mari decât anul trecut.

Spre exemplu, un grup puternic de fermieri din zona Mureș, din centrul țării, au luat decizia de a se reorienta, renunțând la culturile de sfeclă de zahăr, după închiderea fabricii de zahăr din Luduș, deținută de grupul francez Tereos, pentru a cultiva în schimb floarea soarelui.

Grupul își propune acum să înființeze cea mai mare fabrică de procesare a florii-soarelui din România.
Moise a adăugat că România continuă să susțină discuțiile privind securitatea alimentară, care au loc la scară mai largă în întreaga UE, precum și deciziile de aprobare a unei derogări de la realizarea culturilor în zonele lăsate nelucrate pentru biodiversitate.

„Deocamdată, nu există motive de îngrijorare. Dar trebuie să fim foarte atenți și să vedem dacă ne putem permite să lăsăm 4% din terenurile noastre agricole necultivate, iar pentru restul, dacă ne putem permite să reducem numărul de îngrășăminte și pesticide și dacă aplicarea acestor măsuri nu va afecta negativ producția de cereale și, implicit, asigurarea securității agroalimentare a cetățenilor UE”, a avertizat oficialul.

La rândul său, europarlamentarul de la grupul Renew, Alin Mituța, a subliniat că România ar trebui să facă eforturi pentru a produce mai multe culturi proteaginoase, dat fiind impactul conflictului asupra furajelor folosite pentru hrana animalelor.

„Importăm în UE o cantitate foarte mare de culturi proteaginoase pentru animale, soia, de exemplu… Cred că trebuie să dezvoltăm în Uniunea Europeană capacitatea de a produce aceste culturi proteaginoase, iar România are un mare potențial pentru a face acest lucru.” a spus Mituța.

Un alt exemplu dat de europarlamentar a fost dezvoltarea de alternative la îngrășămintele produse pe bază de gaze naturale, lucru care este deosebit de important în contextul creșterii prețurilor la gaze și al necesității reducerii dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia.

În ciuda faptului că este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE, România a fost grav afectată de problemele din sectorul îngrășămintelor, deoarece cei mai mari producători de îngrășăminte chimice din România au oprit producția fie din cauza unor probleme legale, fie din cauza prețului ridicat al gazului.

O mișcare de adaptare a strategiei României la această nouă realitate a fost încurajată activ de Comisia Europeană.
De exemplu, vorbind în timpul unei întâlniri recente, Mariusz Stefan Migas, șef de unitate (geografică) la Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (DG AGRI), a spus că aceste planuri strategice naționale ar putea necesita modificări pentru a include elemente referitoare la situația din Ucraina și la implicațiile conflictului asupra industriei agroalimentare din UE.

Aceasta poate include concentrarea sporită pe producția de floarea soarelui sau pe oportunitățile din domeniul producției de energie regenerabilă, a sugerat el.

Sursa: Euractiv/ Autor: Bogdan Neagu