Cum se petrecea în Clujul interbelic? Relatări inedite din presa vremii: ”Baruri proaste, dansatoare, băutură infectă la cele mai mari prețuri, frății studențești cu servitori și sâmbăta, ziua sfântă de salariu”

Actual de Cluj a consultat mai multe relatări din presa interbelică vremii despre cum arătau petrecerile și petrecăreții în orașul care și astăzi reprezintă unul dintre polurile distracției din România, găzduind unul dintre cele mai importante festivaluri, dar și multe alte evenimente de distracție.

Astfel, potrivit unui articol din Națiunea Română publicat la 4 iulie 1936, sub titlul „Nocturna clujană – Clujul-orașul celei mai infernale liniști – plictiseala clujană. Cum petrec clujenii nopțile albe”, clujenii începeau prin a frecventa cele două cinematografe din localitate, după care se ieșea la distracție.

Autorii spun că ieșirile erau aproape în fiecare seară, iar uneori oamenii începeau să se certe pe tema localului în care vor petrece, dar în urma disputelor se ajungea, fără echivoc, în cele mai proaste localuri, cu băutură infectă și foarte scumpă, cu dansatoare și suprataxe amețitoare, localuri care erau schimbate imediat cu altele, dar finalul nopții/dimineții era același.

• „Seară de seară, clujenii pornesc în căutarea locului de petrecere. Așa ceva e necesar proprimo. Cum o să petreci dacă nu ți-ai găsit locul potrivit. Și atunci începe raidul prin cârciumi și grădini (vara), raid din care aterizează în ultimă instanță în baruri ca de cari altele mai proaste nu sunt. Începutul îl face fiecare clujan, artist prin definiție și prin pretenții la unul din cele două cinematografe bune, unde în mod curent rulează filme proaste. Apoi la eșire, clujenii repartizați pe căprării și pe grupuri, încep pertractările în vederea descinderei într-o cârciumă cu cel mai bun vin sau cea mai bună muzică. Opiniile contradictorii nasc dispute în cari arguția se dezvoltă până la ceartă și scandal, pentru ca în sfârșit să se cadă de acord asupra unui local întotdeauna cu vinul cel mai infect, cu cea mai proastă muzică și cele mai fabuloase sume la plată. Fără multă discuție, localul urmează să fie schimbat. Și pentru că ora indică începutul programului în baruri, spre ele se îndreaptă de astă-dată fără discuții, pașii tuturor. Ce să vezi însă, când de mai bine de un întreg an, aceleași puncte de program se repetă cu zâmbete insinuante de dansatoare urâte și cu suprataxe amețitoare la consumația incomestibilă”.

Citește reportajul integral pe Actual de Cluj.

foto: studenți în căminele studențești din interbelic, sursa foto: UBB Cluj