Cum se pot feri tinerii de știrile false în super anul electoral 2024? Studenții de la Universitatea Ovidius au discutat cu jurnaliștii Veridica și istoricul Daniel Citirigă/ ”Creatorii de fake news nu au foarte multă imaginație”

Studenții de la Jurnalism (Facultatea de Litere) și Istorie și Științe Politice, de la Universitatea ”Ovidius” Constanța, au dezbătut, miercuri, despre fake news, cum poate fi el identificat și combătut și despre principalele narative ale știrilor false și conspirațiilor din ultimii trei ani. Discuțiile au fost purtate împreună cu scriitorul și jurnalistul Marian Voicu, jurnaliștii Veridica, istoricul Daniel Citirigă și profesori de la cele două facultăți.

În sesiunea de întrebări și răspunsuri, studenții s-au arătat interesați mai ales de modul în care pot să se informeze corect din sursele pe care le au la dispoziție pe internet. Tinerii au cerut sfaturi și despre cum se pot feri și cum pot evita știrile false de anul viitor, atunci când românii sunt așteptați să vină la vot de patru ori: pentru alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Studenții au adus în discuție și alte teme de fake news, ale propagandei ruse și au discutat despre impactul acestora în societatea românească și deciziile ei.

Creatorii de fake news nu au foarte multă imaginație 

În paralel, Cătălin Gomboș, redactor-șef Veridica.ro și specializat în problematica Orientului Mijlociu, a explicat despre cum fake news-urile au în cele mai multe cazuri un public țintă și despre cum creatorii știrilor false nu au mereu o imaginație foarte bogată, ceea ce poate constitui un avantaj pentru că tocmai lipsa de imaginație poate fi un factor în depistarea fake news. 

A explicat apoi tinerilor cum poți verifica dacă o știre este falsă sau nu, prin intermediul platformei pe care toată lumea o are la îndemână – Google. Spre final, a prezentat pe ce narațiuni s-au montat cele mai multe știri false, împărțite pe anii 2021 și 2022. În 2021, în top au fost narațiunile despre pandemia Covid-19 și cele ”suveraniste”, iar în 2022, discursul suveranist a fost prima temă de fake news, însoțit de diferite teme ale conspirației.

Marian Voicu a vorbit despre distincția dintre fake news și false news, unde acesta a explicat faptul că false news sunt știri care transmit neintenționat un neadevăr, de cele mai multe ori din cauză că sunt făcute în grabă, fără a verifica sursele, deseori pentru trafic. În timp ce fake news au în spate o strategie, un buget și o ideologie și e parte dintr-o campanie țintită împotriva unui individ sau a unei comunități. 

Voicu a detaliat despre istoria dezinformării, precizând că lexicul ei este mai vechi de 100 de ani și este populat în mare parte de termeni rusești, spre exemplu ”propagandă” și ”kompromat”. 

La final, a prezentat și el unele dintre cele mai populare narațiuni fake din România, precum faptul că Uniunea Europeană ar fi ”noua URSS” și că oculta mondială ar fi impus ”dictatura medicală”. Marian Voicu a încheiat discuția cu o secțiune în care a explicat participanților la ce ne putem aștepta odată cu ”industrializarea” fake news-urilor. 

Unele dintre numeroasele exemple prezentate de jurnalist făceau referire la înmulțirea statelor care vor plăti pentru producerea fake news-urilor, ascensiunea populismului și statelor autoritariste, restrângerea libertății de exprimare, cenzurarea internetului și apariția ”propagandei antipropagandă”.

Alexandru Gulei a fost prezent la eveniment online și a arătat în ce constă proiectul din care face parte evenimentul despre fake news, în scopul de a informa un public cât mai larg despre acest fenomen.

Expertul în drepturile omului a deschis discuția despre fundamentele drepturilor omului în raport cu impactul dezinformării asupra exercitării drepturilor omului. Ce a evidențiat expertul este, însă, că propagarea știrilor false și a celor fabricate pot avea un impact semnificativ asupra modului în care cetățenii iau decizii. Conform raportului arătat de Alexandru Gulei, 63% dintre participanții la studiu afirmau că știrile false le afectează deciziile financiare.

Jurnalistul Marin Gherman a fost prezent tot în mediul online, unde a partajat studiul lui lucrat pe narațiunile și metanarațiunile dezinformării în contextul războiului din Ucraina. Unele dintre acestea prezentate de jurnalist au fost despre cum Ucraina este considerată în presa rusă un ”stat fals”, care ”persecută populația rusofonă” și despre faptul că ”NATO, UE și SUA au ca scop principal distrugerea Rusiei”. Narațiunile au fost explicate pe înțelesul tuturor participanților.

Conferința „Fake News – Fake Reality. Reziliență socială prin gândire critică” a fost organizată de Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul UOC. Evenimentul a avut loc în Sala Senatului, unde studenții de la Facultățile de Litere (specializarea Jurnalism) și Istorie și Științe Politice au dezbătut despre conceptul de fake news și tehnicile de identificare și de demontare ale informațiilor false. 

Evenimentul a fost organizat prin proiectul desfășurat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români împreună cu Asociația Alternative Sociale și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași. Conferința este organizată în opt universități din județe diferite, printre care și Universitatea ”Ovidius” din Constanța, prin Facultatea de Istorie și Științe Politice.

În același timp, temele și subiectele legate de dezinformare și fake news sunt abordate constant de către G4Media inclusiv în cadrul unor evenimente dedicate. G4Media în acest an a organizat două conferințe în format fizic: „Filmul captivant al știrilor false și cum îl demontăm/Principalele narative anti-europene” și „Noile tehnologii, rețelele sociale și riscurile dezinformării, în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”. 

G4Media a mai organizat împreună cu Free Press for Eastern Europe o dezbatere despre dezinformările din sănătate, detalii aici: FOTOGALERIE Dezbatere G4Media și FPEE pe dezinformarea din sănătate/ Ce soluții se conturează? Au discutat Andrei Baciu (CNAS), Raed Arafat (MAI), medicul Gindrovel Dumitra, profesorul Andrei Luchici, jurnaliști