Cum se pregătesc Turcia, Grecia, Ungaria și alte state UE pentru a contracara un nou val de refugiați din Afganistan

Turcii ridică ziduri groase de trei metri înălțime la granița cu Iranul, iar Grecia detaşează forţe de poliţie şi echipamente suplimentare pentru a se pregăti pentru eventualitatea apariţiei în săptămânile următoare a unei presiuni migraţioniste ca urmare a evoluţiilor din Afganistan.

Zidul lui Erdogan pentru oprirea migranților afgani

În fața temerii că zeci de mii de refugiați afgani vor pleca spre Europa, forțele de securitate turcești înăspresc controalele, grație unui zid și turnurilor de observație din zona Van, la granița cu Iranul. Acest lucru se întâmplă în timp ce sunt ridicate ziduri groase de șapte tone și de 3 metri înălțime. Finalizarea lucrărilor pe câteva sute de kilometri este așteptată la sfârșitul anului.

Pentru a opri traversările ilegale peste graniță, a fost construit un zid suplimentar de 4 metri lățime și 110 km lungime, echipat cu sârmă ghimpată. Dar disperarea afganilor îl depășește. „Au trecut două luni și jumătate de când am început călătoria. În această dimineață am fost jefuiți pe dealul de sus, ne-au furat telefoanele mobile și aproximativ 100 de dolari, mi-au luat două telefoane mobile. Sunt o mulțime de probleme. Guvernul trebuie să își dea seama că existăm și să aibă milă de afgani. Sunt lupte în curs în Afganistan. Talibanii sunt peste tot. Nu putem trăi în propria noastră casă”, povestește Nesar Ahmad, un refugiat afgan.

Imaginile video difuzate pe rețelele de socializare în ultimele luni au arătat grupuri de tineri care au venit în Turcia din Iran. Mass-media raportează că până la 1.000 de migranți traversează frontiera în fiecare zi. Turcia găzduiește aproximativ 4 milioane de migranți, majoritatea sirieni. Sentimentul anti-migrație crește în Turcia, care se luptă deja cu probleme economice exacerbate de pandemie. Turcia a consolidat activitățile de supraveghere militară la granița cu Iranul în ultimele zile și a accelerat construcția zidului.

Grecia îşi consolidează graniţele externe

Grecia îşi consolidează graniţele cu Turcia din zona Evros şi din estul Mării Egee, detaşând forţe de poliţie şi echipamente suplimentare pentru a se pregăti pentru eventualitatea apariţiei în săptămânile următoare a unei presiuni migraţioniste ca urmare a evoluţiilor din Afganistan.

Subiectul a fost discutat la şedinţa de ieri a Consiliului Guvernamental pentru Probleme Interne şi de Apărare, iar, potrivit unor informaţii, forţele de securitate au elaborat deja măsuri pentru paza graniţelor, similare celor puse în aplicare în luna martie 2020 în criza din zona Evros (când Turcia a permis şi chiar a susţinut deplasarea unor valuri de migranţi spre graniţa cu Grecia n.trad.).

Surse din cadrul poliţiei au declarat pentru Kathimerini că a fost finalizată deja construcţia unui gard cu o lungime de 27 de kilometri şi a fost instalat un sistem automatizat pentru supravegherea graniţelor în zona Evros.

Este vorba despre un sistem format din 11 camere video noi şi un radar, cu posibilitatea de a „vedea” până la 15 kilometri pe teritoriul turcesc, transmiţând imaginile către centrele de operaţiuni ale poliţiei elene situate de-a lungul graniţei.

În acelaşi timp, şeful poliţiei din regiune declară că a fost decisă deja înmulţirea patrulelor şi că au fost verificate stocurile de gaze lacrimogene şi de grenade cu sunet şi lumină. De asemenea au fost activate dronele pentru controlul frontierei, iar în următoarele zile urmează să fie consolidată şi prezenţa forţelor armate.

Şi Garda de Coastă va suplimenta personalul în estul Mării Egee, reprezentanţii acesteia subliniind că „trebuie să arătăm clar că atitudinea noastră este fermă”.

Deocamdată, fluxurile migratorii la graniţele terestre şi maritime ale Greciei sunt descrise ca fiind „normale pentru perioada de vară”. Garda de Coastă se confruntă zilnic cu 4-5 incidente, însă la graniţa terestră cu Turcia din zona Evros presiunea este mai mare întrucât se estimează că peste 500 de persoane (mulţi dintre ei afgani) încearcă să treacă zilnic graniţa.

Croația va face totul pentru a-și apăra frontierele, declară premierul Croației

„Croația va face totul pentru a preveni un nou val migrator” – a declarat premierul Croației, Andrej Plenković, adăugând că într-o primă fază Croația va primi 20 de cetățeni din Afganistan.

„Este vorba de persoane care au lucrat sau au avut anumite legături cu Croația. Vom vedea cum evoluează situația și vom analiza efectele pe care le-ar avea un nou val migrator asupra Croației” – a declarat Plenković.

„Vom face totul pentru apărarea frontierelor noastre, pentru a preveni un nou val migrator, care ar destabiliza situația din Europa” – a declarat Plenković, citat de presa croată. Întrebat despre politica comună a Uniunii Europene în problema migrației, Plenković a răspuns că este prea devreme pentru a se pronunța.

„Vom vedea. Afganistanul este un stat din care provin cei mai mulți migranți ilegali. Vom avea grijă să ne apărăm frontierele și să evităm tragediile umane” – a subliniat Plenković, adăugând că în primul rând vor primi ajutor femeile, jurnaliștii și toți cei care sunt în pericol. „Trebuie ajutați oamenii care au participat la procesul de edificare a statului afgan. Până acum nu a avut loc o discuție pe această temă” – a declarat Plenković.

Expert ungar – Talibanii aşteaptă acum, iar mai târziu „vor face ordine” după propriile lor reguli

Potrivit expertului ungar în securitate, László Földi, din cauza intensficării apărării graniţei dintre Ungaria şi Croaţia s-a modificat şi ruta imigranţilor afgani care încearcă acum să intre pe teritoriul Europei prin România care este mai permisivă.

Potrivit Frontex (Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă) numărul solicitanţilor afgani de azil a crescut cu 33% în ultimele trei luni. În primul semestru au fost reţinuţi 3.200 de afgani ilegali la frontierele UE.

László Földi a mai declarat joi pentru televiziunea publică ungară M1 că nu numai numărul persoanelor care vin din Afganistan trebuie luat în calcul, ci şi numărul mare al solicitanţilor de azil care pretind că sunt afgani şi în realitate nu sunt.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 2015 când toată lumea s-a declarat cetăţeni sirieni. Esenţa mişcării ilegale este că nu poate fi controlat exact dacă, într-adevăr, cineva este cetăţeanul care pretinde că este, a explicat expertul ungar, care a atras atenţia asupra faptului că „exportul democraţiei americane” a eşuat din nou în Afganistan.

Surse: Euronews/ Kathimerini/ Hirado/ Rador