G4Media.ro

Cum se pregătește Europa de Est pentru un al doilea val al…

sursa foto: Pixabay

Cum se pregătește Europa de Est pentru un al doilea val al coronavirusului / România, țara cu cea mai mare mortalitate din UE, este privită cu îngrijorare

Începutul noului an școlar, ridicarea unor restricții în interior, revenirea turiștilor din concediu și vremea mai rece dau naștere îngrijorării că un al doilea val de infectări cu coronavirus este pe drum.

Țările din Europa Centrală și de Est reacționează diferit la înmulțirea infecțiilor, iar regiunea se apropie de iarnă.

Unele țări au reimpus restricții și chiar și-au închis granițele pentru străini – altele sunt reticente să o facă, deocamdată.

România

Țara sud-est-europeană a înregistrat săptămâna trecută un record de 1.713 cazuri noi în 24 de ore. E cea mai mare cifră de la începutul pandemiei, în contextul în care numărul testărilor a rămas constant în ultimele două luni.

Conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), România are cea mai mare mortalitate din UE de pe urma Covid-19, cu 2,8 decese la 100.000 locuitori.

Statele UE cu cea mai mică mortalitate sunt Germania, Danemarca, Cipru, Finlanda și Letonia, cu mai puțin de 0,1 per 100.000.

„Situația e stabilă; avem creșteri zilnice, dar credem că deocamdată suntem într-o fază de platou. Noi activități precum începutul noului an școlar, deschiderea interiorului restaurantelor, campania electorală și ziua votului pot aduce o creștere a numărului de infectări cu coronavirus. Totul depinde de cât de bine vor respecta românii măsurile sanitare, cum ar fi obligativitatea măștilor, menținerea distanței sociale și proceduri de igienă îmbunătățite”, a declarat pentru EUobserver Andrei Baciu, secretar de stat în ministerul sănătății.

România a ridicat restricțiile privind interiorul restaurantelor și a mărit numărul maxim al participanților la evenimente private în exterior și interior la 100, respectiv 50 de persoane.

Țara se află și în toiul campaniei electorale, cu alegeri locale programate duminică.

Răzvan Cherecheș, specialist în sănătate publică, avertizează că numărul cazurilor va crește după alegeri și ar putea fi impuse iar unele măsuri de carantină. El crede că autoritățile au luat unele măsuri populiste pentru a nu-și pierde susținerea.

Dragoș Garofil, secretar de stat în ministerul sănătății, afirmă că măsurile de relaxare erau plănuite cu mult înainte de campania electorală.

„După ce am văzut o creștere a numărului de cazuri am decis să nu mai luăm nicio altă astfel de măsură. Nu plănuim nici impunerea vreunei măsuri de carantină după alegeri”, a declarat el pentru EUobserver.

Ministrul român al sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că România se confruntă încă cu primul val al pandemiei – și că, dacă regulile vor fi urmate, numărul cazurilor ar putea descrește în a doua jumătate a lui octombrie sau în noiembrie.

Bulgaria

La sud de granița României, și Bulgaria are mai multe cazuri de Covid-19 decât la începutul anului. Decesele s-au împuținat însă, după ce atinseseră un vârf la începutul lui septembrie, dar tot sunt peste nivelul din primăvară.

Kaloian Staikov, economist sanitar la Institutul Bulgar pentru Economie de Piață, a declarat pentru EUobserver că nimeni nu poate prezice când va lovi al doilea val și ce impact economic ar putea avea.

Dacă un al doilea val și o carantină vor coincide cu sezonul gripei, impactul ar putea fi considerabil mai mare.

„O a doua carantină în al patrulea trimestru ar putea fi resimțită chiar și mai puternic, întrucât PIB-ul din trimestrul al patrulea reprezintă o proporție mai mare din PIB-ul anual al țării.”

Restul Europei Centrale și de Est

Pe 1 septembrie Ungaria a decis să-și închidă frontiera pentru străini, cu excepția cetățenilor polonezi, cehi și slovaci.

Recordul Ungariei este de 1.017 cazuri noi într-o zi. În cursul verii infectările au rămas de obicei sub 50 pe zi, dar de atunci rata lor a crescut rapid.

Închiderea graniței a iritat UE, unii considerând-o în contradicție cu angajamentele asumate de Ungaria ca membru al Convenției Schengen.

Slovacia și Cehia încearcă și ele să domolească o înmulțire a cazurilor ce arată tot mai mult ca un al doilea val, după o vară relativ liniștită.

Cehia a sărit de la vreo 400 de infectări pe zi în vară la 3.123 pe 17 septembrie. Măștile au devenit iar obligatorii în spațiile închise, iar restaurantele și terasele trebuie să se închidă la ora 24:00.

Peste tot prin regiune ne putem aștepta la o înmulțire a infecțiilor, întrucât oamenii se vor întâlni în interior toamna și iarna. Vremea rece ar putea aduce noi provocări, deoarece Covid-19 și gripa ar putea circula concomitent.

Sursa: Euobserver / Articol de Cristian Gherasim (jurnalist independent, colaborează cu EUobserver, Euronews, EU Reporter, Katoikos, Von Mises Institute și bne IntelliNews) / Traducere: Andrei Suba (Rador)

Sursa foto: pixabay.com

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Cea mai mare mortalitate in ultima saptamina de dinaintea articolului, probabil.

  2. La ce se refera „Conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), România are cea mai mare mortalitate din UE de pe urma Covid-19, cu 2,8 decese la 100.000 locuitori.”?
    Conform worldmeters.info Romania are 237 decese la 1 milion locuitori (4 550 decese, 19 207 285 locuitori declarati oficial) si este in urma altor tari UE cum ar fi Belgia (858 decese/1M locuitori), Spania (664), UK, Italia, Suedia, Franta, Olanda.
    „Statele UE cu cea mai mică mortalitate sunt Germania, Danemarca, Cipru, Finlanda și Letonia, cu mai puțin de 0,1 per 100.000.” -> Germania are 113 decese la milionul de locuitori, 11.3 la 100 000.
    Nu este foarte clar in textul articolului la ce se refera statisticile enumerate, puteti clarifica va rog?

  3. Toți ne privesc cu îngrijorare, iar noi suntem relaxați! Trebuiau amânate alegerile. Nu era momentul acum. Alegerile astea vor fi câștigate de unii pe seama suferinței oamenilor. Impactul psihologic este foarte mare. Bătrânii abia îsi duc existența, iar ceilalți au nervii intinsi la maxim. Până si copiii rămân marcați de toată pandemia asta. Care ne mai e speranța în țara asta? Să ne așezăm să murim cu toții? Poate face cineva mai mult? Sau mergem cu primul val, al doilea si tot asa, în virtutea inerției? Si unde ajungem? Este ca un drum înfundat. Până si pe vremea lui Ceaușescu aveau oamenii speranță de viață, gânduri de viitor, copii veseli pe stradă la joacă. Acum în ce ne-am transformat? Jucăm arta deghizării, cu mască si fără mască. Lumea este tristă, obosită, sătulă de tot si toate, resemnată. Ce viitor oferă politicienii viitoarelor generații? E cineva care oferă mai mult? Se abține cineva? Sau vrem să ne plece toți copiii din țară. Dar unde să plece? Că si la alții este dezastru. Altă-ntrebare: MAI AVEM VREO ŞANSA? Noi ca omenire, noi ca simpli cetățeni, noi ca plătitori de taxe si impozite? Spre ce ne îndreptăm cu paşi repezi sau pas cu pas? ROMÂNIA, TREZEȘTE-TE!

    • Romanii au absentat de la vot in 2016, au fost 61% absenti, iar PSD a castigat datorita acestei absente.

      Tot ce se intampla in Romania e 100% vina votantilor, prea prosti sa voteze cu singurul partid cinstit din parlament.

    • @ADEVĂRUL
      România trebuia să se „trezească”, când a avut ocazia: în preajma zilei de 25 Dec ’89 (și imediat după). Dar în locul trezirii, a votat „Comunismul”, iarăși: cu 70% – FSN.
      Iar în următorii 30 de ani, a tot „dormit” până – iată: nu mai poate să mai facă diferența între „zi” și „noapte”. Acum – e târziu..
      Acum, plătește.

  4. In anii 90 cand tranzitia a scuzut populatia cu o zecime, nimeni nu se mai uita cu ingrijorare, dar acum ii preocupa.