Cum se raportează liderii ucraineni la infrastructura lor de cale ferată: „A doua armată a Ucrainei”

Evacuează milioane de ucraineni, îi conduc pe liderii străini în vizită la Kiev, transportă milioane de tone de cereale – căile ferate ucrainene joacă un rol esenţial de la începerea invaziei ruse, în urmă cu aproape patru luni, fiind practic ”o a doua armată”, potrivit directorului general Oleksandr Kamîşin, citat de AFP.

”Unii spun că a doua armată sunt căile ferate. Când a izbucnit războiul, trebuia reacţionat rapid şi asta este ce am făcut”, a explicat Kamîşin, directorul general al companiei publice a căilor ferate ucrainene (UZ), în salonul VIP al gării centrale din Kiev.

”De la începutul războiului, 3,8 milioane de persoane au fost evacuate din estul şi sudul Ucrainei către vest, iar 600.000 din vestul ţării către state vecine”, precum Polonia, România şi Republica Moldova.

Din cauza bombardamentelor ruse care vizează în particular infrastructurile feroviare suspectate de Moscova că transportă arme occidentale, ”zeci de poduri au fost distruse, dar noi le reconstruim constant”, subliniază Oleksandr Kamîşin, care dă exemplul podului de la Irpin, aflat la periferia Kievului.

Podul respectiv a fost reconstruit în 29 de zile, ceea ce în vremuri normale ar fi durat câteva luni, a explicat el. Dar va fi nevoie de ani pentru a reconstrui infrastructurile celei de-a treia reţele feroviare din Europa (23.000 km de cale ferată), după cele din Germania şi Franţa.

De la începerea invaziei ruse din 24 februarie, munca angajaţilor UZ – 230.000 de salariaţi – este salutată şi în alte ţări. În timpul vizitei sale la Kiev în aprilie, premierul britanic Boris Johnson a adus un omagiu ”oamenilor de fier”, iar acelaşi lucru l-a făcut şi omologul său canadian Justin Trudeau, venit în capitala ucraineană în luna mai.

Acest succes se explică în special prin simplificarea procesului de luare a deciziilor şi prin reducerea birocraţiei, ”ceva ce am început să schimbăm încă din primele zile ale războiului”, explică Kamîşin, un bărbat în vârstă de 37 de ani, cu o statură impozantă şi o tunsoare stil ‘viking’.

El a început o serie de reforme încă de la sosirea sa la conducerea companiei, în august 2021, extrem de criticată înaintea declanşării conflictului din cauza calităţii serviciilor sale şi a funcţionării sale bazate pe proceduri învechite, din perioada sovietică.

Angajaţii UZ au plătit un preţ greu în acest conflict: 166 dintre ei au fost ucişi, 252 răniţi şi cinci au fost luaţi ostatici. Dar ”aproximativ 90% din reţeaua” feroviară rămâne sub controlul companiei ucrainene. Chiar şi în luna martie, când forţele ruse erau în regiunea Kiev, UZ controla până la 75% din reţeaua de căi ferate.

Ucraina exporta între ”50 şi 60 milioane de tone de cereale pe an şi UZ transporta întotdeauna jumătate, din întreaga Ucraină către porturile maritime. În noiembrie anul trecut, 4,1 milioane de tone de cereale au fost transportate pe cale feroviară, o lună record. Acum, cantitatea este de patru ori mai mică”, a explicat directorul general al UZ.

Blocada rusă impusă porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în special Odesa, a paralizat acest trafic. Ucraina încearcă să dezvolte căi alternative de transport feroviar, mai ales via Polonia şi Germania, dar cantităţile transportate astfel sunt mult inferioare.

Printre proiectele pe termen lung ale UZ figurează în special linia de mare viteză Kiev – Varşovia, aflată în prezent în etapa studiului de fezabilitate, a mai spus Kamîşin, conform Agerpres.

Sursa Foto: 20 Minutos/ Medici Fără Frontiere