Cum se răzbună trecutul sovietic pe Rusia: Vaccinul Sputnik V este acceptat în străinătate, dar este respins în țară din cauza neîncrederii înrădăcinate în autorități

Vara trecută, Rusia a fost prima țară care a anunțat aprobarea unui vaccin anti-Covid-19. Începând cu Mexicul și terminând cu Iranul, zeci de țări au comandat de atunci doze din acest vaccin, cunoscut sub numele de Sputnik V, scrie The Wall Street Journal, citată de Rador.

Dar în Rusia, campania de vaccinare s-a izbit de unul dintre cele mai mari niveluri de neîncredere. Deși vaccinul este gratuit și poate fi procurat foarte ușor, numai 3,5% din ruși au primit măcar un singur vaccin, comparativ cu procentul de 17,1% din SUA și cu cel de 32,1% din Regatul Unit, după cum reiese din cifrele publicate de Our World in Data (Lumea noastră în cifre), un proiect al Universității din Oxford care urmărește vaccinările la nivel mondial.

Sondaje recente demonstrează că mai puțin de o treime din ruși doresc să fie vaccinați cu Sputnik V.

În spatele acestui scepticism se află îndoielile legate de rapida producere a vaccinului Sputnik V, precum și neîncrederea în autorități, care își are originea în trecutul sovietic al țării. De exemplu, potrivit sondajelor, mulți ruși cred că coronavirusul este o armă biologică produsă de oameni. În acelaași timp, sondajele ilustrează o mare neîncredere în Rusia față de maladia Covid-19.

Deși, în Rusia, numărul infecțiilor co coronavirus este în scădere, lenta acceptare a vaccinului face ca țara să rămînă vulnerabilă în fața unei reveniri. Rusia a înregistrat peste 4 milioane de infecții, plasându-se astfel pe al patrulea loc în lume. Dubiile legate de vaccin subminează obiectivul guvernului, respectiv, acela ca, până la vară, să se vaccineze aproximativ 60% din populație.

„În privița prodicției vaccinului suntem în pas cu restul lumii, dar acum ne aflăm în urmă în privința administrării”, a declarat Anton Gopka, decanul Facultății de Administrație Tehnologică și Inovații de la Univesitatea ITMP din Sankt Petersburg, totodată partener al firmei de investiții în tehnologie sanitară ATEM Capital. “Până la urmă, marele pericol va fi acela că vom prelungi astfel pandemia de aici”.

Pentru Vadim Ivanov, un șofer din Sankt Petersburg în vârstă de 55 de ani din Departamentul de Întreținere al orașului Sankt Petersburg, acest lucru nu e un motiv de îngrijorare. El nu are încredere în guvern sau in sistemul sanitar și crede că pericolul legat de Covid-19 este exagerat.

“Nu mă vaccinez, pentru că eu nu cred în coronavirus; problema care se pune este neîncrederea“, afirmă Ivanov, care rareori folosește masca sau respectă distanțarea socială. “Oamenii spun că totul e o prostie, e un lucru mult prea exagerat și că totul e o inveție”.

Președintele rus Vladimir Putin, care laudă în mod regulat vaccinul la televiziunea națională și care îl pomenește mereu în discuțiile cu lideri străini, încă nu s-a vaccinat. Kremlinul a anunțat că Putin intenționează să se vaccineze la vară sau în tomană, după ce se va consulta cu medicii.

“Guvernul trebuie să explice mai bine beneficiile vaccinului“, afirmă Gopka. “Și, deigur, oameni s-ar simți mai liniștiți dacă și șeful statului s-ar vaccina“.

Peste 40 de țări au autorizat vaccinul Sputnik V pentru cazuri de urgență. Slovacia și Ungaria, membre ale UE, au aprobat vaccinul Sputnik V, iar, joi, comisia de specialitate a UE a început o evaluare oficială care ar putea duce la autorizarea vaccinului.

Dar mulți ruși nu sunt convinși încă.

La nivel mondial, rușii se numără printre cei mai mari sceptici în privința vaccinurilor. Un sondaj Ipsos din februarie arăta că numai 42% din ruși vor fi vaccinați, comparativ cu procentul de 72% din SUA și cu cel de 57% din Franța.

În afara dubiilor legate de eficiența vaccinului Sputnik V, analiștii remarcă lipsa generală de încredere în autorități și în sistemul de sănătate.

Potrivit unui sondaj Gallup din 2019, numai 37% din ruși sunt mulțumiți de calitatea sistemului sanitar, comparativ cu procentul de 65% la nivel mondial.

După căderea Uniunii Sovietice, finanțarea sistemului sanitar a scăzut drastic, mulți profesioniști cu bună pregătire au emigrat, iar cercetările din domeniul medical s-au redus. În 2010, guvernul a lansat un plan ambițios menit să îmbunătățească sistemul sanitar din Rusia și să modernizeze aparatura necesară.

Dar, până în 2019, numărul spitalelor și al paturilor disponibile a scăzut și, potrivit oficialilor, calitatea serviciilor s-a deteriorat simțitor.

“De pe la sfârșitul anilor ’50, nimeni nu s-a mai atins de infrastructura sistemului“, a declarat în 2019 ministrul de atunci al sănătății, Veronika Skvorțova.

Neîncrederea în guvern este o moștenire din trecutul comunist al Rusiei, pe vremea când suspiciunile rușilor față de autorități i-au făcut pe mulți să se încreadă mai dgrabă în zvonuri și în alte surse neoficiale de informații, după cum afirmă Margarita Zavadskaia, cercetător în științe politice șa Univestitatea Europeaană din Sankt Petersburg.

Un sondaj Levada a constatat că două treimi dintre repondenți credeau că coronavirusul este o armă biologică produsă de oameni. Dintre rușii care înclinau să creadă mai degrabă informații venite din partea familiei sau din partea unor prieteni, aproape trei sferuturi dintre ei cred că este vorba despre o armă biologică.

“Există un nivel de extremă neîncredere în tot felul de autorități oficiale, lăsând la o parte instituțiile politice sau pe cele din sistemul de sănătate”, a declarat Zavadskaia.

Tatiana Andreeva, în vârstă de 39 de ani, director de resurse umane la o instituție din Kalinigrad, care spune că nu se va vaccina, a declarat că încearcă să evite să se bazeze pe sistemul sanitar rusesc la nivel general. “Cu rare excepții, de acolo nu vine niciun ajutor“, a spus ea. “Principiul de bază este să te descurci cum poți“.

Sursa: The Wall Street Journal/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga