Cum se transformă reziduurile de bere în lapte și piele vegană

Oamenii de știință și industria au descoperit noi utilizări surprinzătoare pentru dreșa de bere, cel mai mare produs rezidual al industriei berii, transmite BBC.

Când vine vorba de bere, băutorii pasionați își imaginează cel mai probabil un pahar umplut până la refuz cu un nectar auriu. Dar pe lângă asta, de remarcat sunt și munții de resturi umede și lipicioase care se acumulează ca principal material rezidual al fabricării berii.

Acest produs este cunoscut sub numele de dreșă de bere, și există în cantități uriașe. Se produc aproximativ 200 g pentru fiecare litru de bere fabricat. La nivel global, sunt produse în jur de 37 de milioane de tone anual. Și cum consumul de bere este în creștere – vânzările fiind așteptate să crească cu o treime în următorii șapte ani – această cantitate va continua să crească.

În prezent, aproximativ 70% din dreșa de bere este utilizată ca hrană pentru vite, în timp ce 10% este folosită pentru producerea biogazului. Aproximativ 20% este trimisă direct la groapa de gunoi, ceea ce implică costuri suplimentare pentru berării și duce la eliberarea de metan în atmosferă.

Dar în acest produs secundar al berii se găsesc numeroase substanțe chimice valoroase, inclusiv o cantitate semnificativă de proteine. Cercetătorii și companiile încep acum să exploreze cum ar putea fi acestea folosite mai eficient.

Transformarea dreșei de bere în proteină și fibre

Start-up-ul elvețian Upgrain este una dintre companiile care lucrează la acest lucru. În 2024, a lansat un sistem de procesare pentru transformarea dreșei de bere în proteină și fibre, aprobate pentru consum uman de către Food and Drug Administration (FDA) din SUA și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Dreșa de bere este, până la urmă, doar cereale procesate.

Sistemul este conceput pentru a fi instalat direct în fabricile de bere: versiuni de dimensiunea unui container maritim pentru microberării și unități mult mai mari pentru berării de talie mare, cum ar fi Brauerei Locher, al doilea cel mai mare producător de bere din Elveția, care a inaugurat în septembrie 2024 cea mai mare unitate de procesare de acest tip din Europa.

William Beiskjaer, cofondatorul Upgrain, susține că dreșa de bere este un „tezaur ascuns” în ceea ce privește nutriția sustenabilă și sănătoasă. El spune că aceasta ar putea ajuta la satisfacerea cererii tot mai mari de proteine la nivel global.

„Există o cerere din ce în ce mai mare pentru alimente îmbogățite, mai ales pentru proteine și fibre în dieta noastră”, spune Beiskjaer.

Upgrain și alți producători, precum Agrain din Danemarca și BiaSol din Irlanda, vând deja extracte proteice și de fibre din dreșa de bere către producători de alimente pentru utilizare în produse de panificație, pizza, granola și chipsuri.

Aceste ingrediente sunt folosite și în alternative vegetale pentru carne, precum cele lansate anul trecut de lanțul elvețian de supermarketuri Migros, dar și într-o cafea creată de compania Prefer din Singapore.

Giganții berii, precum Anheuser-Busch InBev din Belgia și Molson Coors din Chicago, au creat chiar alternative vegane de lapte din orz, obținute din dreșa de bere. Molson Coors susține că produsul său Golden Wing are „un gust bogat și cremos” și cu 25% mai puțin zahăr decât majoritatea băuturilor pe bază de ovăz.

„Este o idee nouă și interesantă”, spune Beiskjaer. „Dacă mi-ai fi spus acum patru ani că dreșa de bere va deveni o sursă de hrană pentru oameni, te-aș fi întrebat despre ce vorbești. Dar acum suntem pe drumul spre a vedea acest produs reciclabil ca un element de bază în industria alimentară.”

Beiskjaer recunoaște că unii oameni ar putea fi sceptici față de ideea de „alimente reciclate”. „Trebuie să le explicăm oamenilor că dreșa de bere nu este un produs rezidual. Este un ingredient salvat de la risipă.”

Un potențial impact ecologic major

Folosirea dreșei de bere pentru obținerea proteinelor vegetale ar putea reduce necesitatea cultivării de grâu, soia și mazăre pentru consum uman – sau, dacă ar înlocui carnea, ar putea elibera suprafețe mult mai mari de teren agricol.

În Estonia, start-up-ul Äio folosește dreșa de bere și alte deșeuri alimentare pentru a dezvolta o alternativă la uleiul de palmier, un factor major al defrișărilor din Indonezia și alte țări.

Pe de altă parte, compania britanică Arda Biomaterials a încercat inițial să creeze o alternativă la pielea naturală din dreșa de bere, dar primul rezultat a fost un material mai apropiat de un biscuit. Însă, folosind chimia supramoleculară, start-up-ul a reușit să obțină o piele sintetică flexibilă și rezistentă, ale cărei nuanțe sunt influențate de tipul de bere folosit.

Metode inovatoare de procesare

Un obstacol în utilizarea dreșei de bere este conținutul ridicat de umiditate, care favorizează dezvoltarea bacteriilor. Dacă nu este conservată rapid, aceasta devine un mediu ideal pentru mucegai și infecții microbiene.

În Singapore, o echipă finanțată de Heineken Asia a dezvoltat un proces de fermentare pentru a descompune legăturile chimice din dreșă, ceea ce face ca proteina extrasă să fie mai bogată în nutrienți și acizi grași.

De asemenea, aceiași cercetători au descoperit că, prin încălzirea dreșei cu microunde, pot extrage peste 80% din proteinele disponibile, cel mai mare randament obținut până acum.

Viitorul dreșei de bere: de la alimentație la materiale industriale

Dreșa de bere nu este utilă doar în alimentație. Cercetătorii de la Universitatea din Salford (Marea Britanie) investighează utilizarea acesteia pentru consolidarea betonului și a altor materiale compozite.

În Italia, Universitatea din Perugia dezvoltă un bioplastic derivat din dreșa de bere, care ar putea fi utilizat în ambalaje biodegradabile.

„Potrivit estimărilor noastre, doar 10% din cantitatea globală de dreșă de bere ar putea satisface întreaga cerere de piele sintetică”, afirmă Brett Cotten de la Arda Biomaterials.