Cum se văd din Parlamentul European relațiile UE-Rusia și care sunt cauzele tensiunilor

Relațiile Uniunii Europene cu Rusia  au devenit tot mai încordate în ultimii ani, iar cauzele tensiunilor sunt diverse, de la anexarea Crimeei sau  arestarea disidentului Alexei Navalnîi, până la controversele legate de Nord Stream 2,  masarea de trupe la granița cu Ucraina și campaniile de dezinformare, arată Parlamentul European într-o sinteză dată publicității.

Sprijinul dat de Kremlin separatiștilor din estul Ucrainei și intervenția militară în Siria nu au făcut decât să exacerbeze situația, notează Parlamentul European.

O altă sursă de tensiune sunt campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice, ca și încercările de ingerințe în procesele democratice din statele de la vest de Rusia.

În legătură cu arestarea lui Alexei Navalnîi, în ianuarie,  Parlamentul European a reacționat omediat și a cerut , într-o rezoluție adoptată la patru zile după arestare, sancțiuni mai severe împotriva Rusiei, cât și eliberarea imediată și necondiționată a lui Navalnîi și a tuturor celorlalte persoane reținute.

Sancțiunile UE împotriva Rusiei

De la anexarea Crimeei în 2014, sancțiunile economice ale UE împotriva Rusiei țintesc sectoarele financiar, de apărare și al energiei. Rusia a răspuns la rândul ei cu sancțiuni, interzicând aproape jumătate din importurile agro-alimentare din blocul comunitar. Înainte de Crăciun, liderii UE au decis în unanimitate să prelungească sancțiunile până pe 31 iulie 2021.

UE a impus sancțiuni și împotriva unor oficiali ruși ca răspuns la otrăvirea lui Navalnîi.

Nord Stream 2

Un alt aspect al relațiilor UE-Rusia îl reprezintă energia, se arată în sinteza Parlamentului European. Controversa legată de noua conductă Nord Stream 2 a evidențiat influența pe care o are Rusia ca principal furnizor de energie al Uniunii. În rezoluția din 21 ianuarie, deputații europeni au cerut UE să oprească imediat lucrările la conducta de gaze ce ar lega Germania direct de Rusia.

În martie 2019 o rezoluție a Parlamentului European a conchis că Rusia nu mai poate fi considerată un „partener strategic”.

Ultimele evoluții

Într-o rezoluție adoptată pe 29 aprilie 2021, Parlamentul a exprimat îngrijorări grave legate de masarea de trupe militare la granița cu Ucraina și în peninsula ocupată ilegal Crimeea. Parlamentarii au avertizat că prețul va fi mare în cazul unei invazii rusești a Ucrainei. Aceștia au condamnat și implicarea serviciilor secrete ruse în explozia unui depozit de muniție din Cehia în 2014, și au cerut din nou eliberarea imediată și necondiționată a lui Alexei Navalnîi.

În ziua următoare, Președinții Parlamentului, Consiliului și Comisiei au condamnat decizia Rusiei de a interzice accesul pe teritoriul său a opt cetățeni UE, inclusiv a Președintelui Parlamentului, David Sassoli. Ca reacție la interdicția de intrare, Președintele Sassoli a scris pe Twitter: „Nici sancțiunile, nici intimidările nu ne vor opri pe mine sau Parlamentul European din a apăra drepturile omului, libertatea și democrația.”

Apparently, I’m not welcome at the Kremlin? I had suspected it a bit… No sanctions or intimidation will stop the @Europarl_EN or me from defending human rights, freedom, and democracy. Threats will not silence us. As Tolstoy wrote, there is no greatness where there is no truth.

— David Sassoli (@EP_President) April 30, 2021

Preocupări comune

Totuși, în ciuda tensiunilor, există numeroase domenii în care UE și Rusia au interese și preocupări comune, notează Parlamentul European.

De exemplu, Rusia a jucat un rol constructiv în negocierile privind acordul nuclear cu Iranul, atât UE cât și Rusia pledează pentru o soluție ce implică două state pentru rezolvarea conflictului israelo-palestinian și ambele sunt semnatare ale Acordului de la Paris privind clima. UE rămâne de departe cel mai mare partener comercial și de investiții al Moscovei (reprezentând 42% din exporturile ruse în 2019).

Sursa foto: Seattle Chinese Times