Cum și-a distrus Polonia șansele să obțină miliardele de euro de la Uniunea Europeană pentru redresarea post-COVID (analiză Reuters)

Luna trecută, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders a avut parte de un tratament „brutal” la Varşovia, în timpul discuţiilor menite să dezamorseze o dispută privind independenţa sistemului judiciar al Poloniei care blochează ajutoare economice în valoare de miliarde de euro, a declarat un membru din delegaţia lui Reynders care a participat la discuţii, arată o analiză Reuters.

Într-o apariţie media bine pusă la punct, ministrul justiţiei Zbigniew Ziobro i-a prezentat lui Didier Reynders fotografii din timpul celui de-al doilea Război Mondial cu oraşul Varşovia, tot numai ruină, sugerând că Europa şi-a făcut de multă vreme un obicei în a trata Polonia în mod incorect.

Abordarea combativă a Poloniei de la acea întrevedere a spulberat speranţele unei antante care ar fi putut ajuta la deblocarea a 36 de miliarde de euro pentru Varşovia din cadrul pachetului de redresare postpandemică, au declarat surse pentru Reuters.

„După vizită, echipa era un pic demoralizată. Este o situaţie dificilă. Este un pic deprimant”, a declarat un membru al delegaţiei lui Reynders pentru Reuters.

O sursă din anturajul lui Ziobro a declarat la rândul său că Reynders era „în mod evident şocat” de poziţia Varşoviei.

„Poziţiile nu s-au apropiat”, a declarat sursa citată, adăugând că orice speranţă a Bruxellesului că Polonia va ceda la întâlnire s-a dovedit greşită.

Blocul comunitar acuză Partidul Lege şi Justiţie (PiS), la guvernare în Polonia, că se amestecă politic în sistemul judiciar al ţării, încălcând dreptul UE, şi insistă ca Varşovia să renunţe la un sistem disciplinar pentru judecători sancţionat deja de Curtea Europeană de Justiţie (CJUE). Varşovia susţine că este nevoie de o reformă a sistemului său judiciar pentru a-i spori eficienţa şi a-l scăpa de vestigiile epocii comuniste. Acest scandal face parte dintr-o ciocnire mai amplă cu privire la standardele democratice care mai include drepturile femeilor şi libertatea presei.

În pofida acestor dispute, PiS şi-a menţinut sprijinul solid în Polonia, unde a crescut cheltuielile sociale de la venirea la putere în 2015. Retorica sa naţionalistă şi eurosceptică este pe placul polonezilor din clasa muncitoare şi din clasa de mijloc mai puţin dezvoltată din afara oraşelor mari.

Rămâne de văzut când şi cum va modifica Varşovia camera disciplinară a Curţii Supreme de Justiţie în aşa fel încât să mulţumească executivul european de la Bruxelles şi să fie astfel deblocate fondurile de redresare ale UE.

„Cel mai puternic argument pe care îl are UE (în dispute) este mormanul uriaş de bani pe care stă (şefa Comisiei Europene, Ursula) von der Leyen şi pe care nu-l va debloca până când lucrurile nu se mişcă”, a declarat membrul delegaţiei.

Solicitat să comenteze această situaţie, biroul de informare al guvernului polonez nu s-a referit la subiectul camerei disciplinare, dar a menţionat că discuţiile Varşoviei cu Comisia Europeană fac să se întrevadă un compromis care să permită deblocarea banilor.

După vizita sa la Varşovia, Reynders a declarat că nu a primit niciun răspuns în legătură cu întrebările sale privind modul în care Polonia intenţionează să pună în aplicare decizia CJUE asupra camerei disciplinare. Comisia Europeană a transmis la rândul ei că discuţiile cu Varşovia continuă.

De la vizita lui Reynders, altă două evenimente au erodat şi mai mult perspectivele unei soluţionări rapide a conflictului.

Mai întâi, Germania, cea mai puternică ţară din Europa, are o nouă coaliţie de guvernământ care a dat semnale că va adopta o linie mai dură faţă de recidivele la adresa democraţiei în UE, comparativ cu atitudinea fostei coaliţii de centru-dreapta a ex-cancelarului Angela Merkel. Un prim test al acestei noi abordări va veni duminică, odată cu vizita la Varşovia a succesorului social-democrat al lui Merkel, Olaf Scholz.

Apoi, o opinie juridică a unui avocat-general de la CJUE aproape că a distrus eforturile Poloniei şi Ungariei de a bloca un nou instrument menit să sisteze asistenţa financiară pentru statele care încalcă regulile democratice ale UE.

În afara fondurilor de redresare postpandemie, Polonia riscă să piardă bani şi din bugetul pe termen lung al UE în valoare de 1,1 mii de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Deocamdată, o înaltă oficialitate a executivului european a declarat săptămâna trecută că Polonia nu va primi decât dacă îşi schimbă atitudinea granturi şi împrumuturi ieftine care ajung în prezent în majoritatea ţărilor membre ale UE pentru a le ajuta să-şi revină ca urmare a pandemiei de coronavirus.

„Este puţin probabil să putem finaliza această muncă (privind aprobarea planului naţional de redresare al Poloniei şi alocarea fondurilor) în acest an”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

sursa: Agerpres.ro, sursa foto: Pexels/ Caio