Cum și-au păcălit alegătorii Klaus Iohannis și liberalii cu discursul pro-justiție. Marile adevăruri din oglinda MCV: N-ați reparat nimic din răul făcut de PSD!

Ultimul raport MCV dat publicității marți arată, în esență, că România va fi mai departe monitorizată de Bruxelles la capitolul justiție, până la atingerea obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, devenit obligatoriu conform ultimei decizii Curții de Justiție a Uniunii Europene.

România s-a decuplat astfel oficial de Bulgaria, care a scăpat de MCV încă din 2019. În 2020, din cauza pandemiei, n-a fost publicat nici un raport iar în acest am rămas singura țară din UE cu un regim special de verificare la capitolul justiție. Din păcate, angajamentele luate de România au rămas la stadiul de promisiuni și angajamente.

Comisia încurajează politicos autoritățile, salută unele progrese, bune intenții și cei câțiva pași făcuți în direcția reformelor, dar constată că în realitate n-a fost nimic dus până la capăt. G4Media.ro a arătat încă de acum o săptămână cum, după 6 luni la putere, niciunul dintre cele 10 obiective pe termen scurt din programul de guvernare nu a fost atins. 

În treacăt fie spus, Comisia Europeană s-a grăbit în urmă cu doi ani când a ridicat MCV în cazul Bulgariei, dovadă că vecinii noștri se numără azi printre puținele țări din UE în care Statele Unite aplică legea Magnitsky unor companii și oameni de afaceri acuzați de corupție.

Din fericire, Comisia nu s-a mai grăbit însă și în cazul României, care a promis multe pe când președintele Iohannis și liberalii se luptau din opoziție cu regimul Dragnea, dar au făcut foarte puține după ce au ajuns la putere. Să zicem că guvernul Orban are un o mică scuză: Parlamentul a fost, până în decembrie 2020, sub controlul PSD. Dar guvernul Cîțu nu mai are nicio justificare. De jumătate de an, coaliția coaliția PNL-USR PLUS – UDMR dispune de majoritate în Parlament și totuși reformele bat pasul pe loc.

Realitatea cruntă este cea expusă în raportul tehnic: aproape nici unul dintre marile angajamente n-a fost onorat. Cu 7 restanțe pe 2018 și alte 10 pe 2017, România s-a prefăcut că reformează justiția și că îndreaptă ce s-a stricat sub asaltul PSD împotriva judecătorilor și procurorilor.

În realitate, președintele Klaus Iohannis și liberalii s-au folosit și ei de buzduganele lăsate moștenire de regimul Dragnea: au păstrat și folosit mai departe Secția Specială; l-au păstrat și folosit mai departe pe Lucian Netejoru la Inspecția Judiciară; judecătorii și procurorii vocali au continuat să fie hărțuiți, în număr mai mic, dar fenomenul n-a dispărut; au păstrat și s-au bucurat mai departe, ei și clientela lor, de toate modificările operate de PSD la Codul Penal și Codul de Procedură Penală; nu s-au grăbit să repare efectele deciziilor CCR care au dus la închiderea multor dosare sau au scăpat mii de infractori.

Președintele Iohannis a numit mai departe procurorii șefi în mod arbitrar, unii dintre ei sub-mediocri sau cu mari vulnerabilități, ignorând în cazul Parchetului General și DIICOT avizul CSM iar toate acestea au stârnit îngrijorarea experților MCV, exprimate în clar în raportul tehnic.

Singura diferență notabilă față de regimul Dragnea ar fi că noua putere n-a luat cu asalt justiția, nu s-a lansat în acțiuni de distrugere cum a procedat PSD, dar s-a folosit în mod cinic de tot răul făcut în trecut. PSD a făcut rău în mod activ, liberalii și Klaus Iohannis au perpetuat răul în mod pasiv.

Din toate informațiile obținute de G4Media.ro, ministrul justiției, Stelian Ion (USR PLUS) a căutat susținere, inclusiv la Cotroceni, pentru a grăbi reformele în justiție, însă n-a găsit parteneri nici în liberali, nici în șeful statului.

Lipsa de voință politică în a continua lupta împotriva corupției la nivel înalt se vede în modul de funcționare al DNA. Raportul MCV menționează deficitul de procurori cu care se confruntă instituția și lipsa dotărilor tehnice. Este un alt mod, mult mai subtil, de a neutraliza o instituție: nu o ditrugi cu totul, dar o lași fără resurse. De pildă, DNA n-a primit nici până azi cei 90 de polițiști judiciari promiși prin programul de guvernare, esențiali ca procurorii anticorupție să poată lucra eficient.

Guvernul n-a alocat resursele cerute de DNA pentru a mări capacitatea propriului serviciu de interceptări, unde lucrează doar 8 oameni. După decizia CCR din 2016, serviciile de informații nu se mai pot implica în anchetele penale, nu mai pot face filaje și interceptări, prin urmare capacitatea DNA ar fi trebuit întărită semnificativ. Acest lucru nu s-a întâmplat.

S-a întâmplat însă altceva: președintele Klaus Iohannis a promulgat legi gândite de PSD în favoarea evazioniștilor, deși putea să le întoarcă la Parlament. Acum, Guvernul promite cu jumătate de gură că va interveni, dar n-am văzut încă nici un entuziasm printre liberali în a modifica rapid legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă plătesc prejudiciul, criticată public de însuși șeful DNA pe motiv că este o invitație la evaziune fiscală.

Președintele Iohannis și liberalii par să lupte cu marea corupție după model bulgăresc: din moment ce nu mai sunt raportate cazuri, înseamnă că au eradicat corupția la nivel înalt. Dacă nu sunt cazuri, înseamnă că nu mai avem corupție.

Însă cazurile de corupție dispar din alte motive: legislația penală n-a fost reparată, dimpotrivă apar noi portițe de scăpare, marile parchete sunt lăsate fără resurse, procurorii anticorupție stau mai departe cu sabia Secției Speciale și a Inspecției Judiciare deasupra capului. Pe scurt, lipsește voința politică de a reforma cu adevărat sistemul și de a lupta pe bune cu marea corupție.

Când l-ați auzit pe președintele Klaus Iohannis vorbind ultima dată despre justiție, despre nevoia de a îndrepta urgent dezastrul lăsat în urmă de PSD, despre susținerea luptei împotriva corupției la nivel înalt? Când i-ați auzit pe Ludovic Orban sau pe Florin Cîțu cerându-i, de exemplu, lui Costel Alexe, acuzat acum câteva luni de DNA că a luat mită 22 de tone de tablă, să demisioneze de la șefia Consiliului Județean Iași?

Președintele Klaus Iohannis și liberalii au ajuns la putere călare pe tema justiției, apărată din vorbe, pe când erau în opoziție, de atacurile furibunde ale PSD. S-a dovedit una dintre cele mai mari păcăleli politice deoarece, odată ajunși la putere, au abandonat rapid tema. Justiția nu mai există azi în discursul politic al noii puterii. Mai grav, se bucură din plin de un sistem judiciar aproape paralizat după loviturile de baros aplicate de regimul Dragnea.

Din toate aceste motive, Bruxelles-ul ar comite o mare eroare dacă ar ridica MCV și în cazul României, așa cum s-a grăbit să o facă în cazul Bulgariei. MCV a rămas unul dintre puținele mijloace de presiune externă prin care Guvernul de la București poate fi obligat să reformeze justiția în mod real, punându-i la intervale regulate de timp o oglindă fidelă în față. În absența ei, alianța politico-mediatică de la București dispune de capacitatea de a mima atât reformele, cât și lupta anti-corupție, de a falsifica realitatea și de a-și trage mai departe pe sfoară proprii cetățeni.

Or, este vital ca România să aibă un sistem de justiție funcțional, într-un context în care mizele financiare au crescut semnificativ. Noua administrație va avea de cheltuit în următorii patru ani aproape 30 de miliarde din Planul Național de Redresare și Reziliență, alte 47 de miliarde de euro din bugetul multianual primit de la UE  la care se adaugă, desigur, alte miliarde din bugetul național.

Citește și

EXCLUSIV Raportul MCV critică România pentru că nu a desființat Secția Specială, pentru numirea procurorilor șefi la DIICOT și Parchetul General în ciuda avizului negativ al CSM/ Critici dure la adresa funcționării Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare

Raportul MCV despre lupta anticorupție la nivel înalt: România, criticată din cauză că n-a reparat efectele deciziilor CCR / Aprecieri pentru noua conducere DNA