Cum sunt apărate țările baltice de NATO. România participă cu patru avioane F16

Analiză a publicației Defense News, preluată de Rador:

Statele baltice au prezentat o contribuție comună la noul concept de apărare aeriană prin rotație al NATO, o politică recentă a alianței menită să creeze o postură defensivă mai solidă pe flancul de nord-est al Europei.

Cele trei națiuni speră că această mișcare, o consecință a planurilor NATO pentru un concept de apărare regionalizat, va transforma misiunea de poliție aeriană de lungă durată a alianței într-o operațiune de apărare aeriană mai cuprinzătoare, combinând sisteme de la sol cu patrule cu avioane de luptă.

Începând cu 2004, aliații NATO și-au desfășurat personalul și capacitățile aeriene pentru a efectua misiunea de poliție aeriană baltică de la baza aeriană lituaniană Šiauliai. Din martie 2023, responsabilitatea patrulării pe cerul baltic revine Portugaliei și României, care au furnizat fiecare câte un detașament de patru avioane F-16.

Se așteaptă ca ele să îndeplinească aceste sarcini până la sfârșitul lunii iulie, când vor preda misiunea Forțelor Aeriene Italiene, care vor trimite patru avioane Eurofighter în Lituania. Un detașament al Forțelor Aeriene Spaniole, cu opt aparate Eurofighter, va fi staționat din august la baza aeriană Amari din Estonia, pentru a îmbunătăți poliția aeriană a NATO în statele baltice.

Potrivit raportului anual publicat de Serviciul Estonian de Informații Externe, în februarie, Rusia ar considera așa-numitele state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – drept „partea cea mai vulnerabilă a NATO”.

În eventualitatea unui conflict NATO-Rusia, acest lucru ar putea face din regiune un punct de presiune militară pentru Moscova, se arată în document.

Luna trecută, miniștrii apărării din NATO au aprobat un model de apărare aeriană prin rotație, stabilind standardele pentru ca aliații să contribuie cu capacități de apărare aeriană și antirachetă, cu un accent inițial pe flancul estic.

„Modelul de apărare aeriană prin rotație constă din sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă de suprafață, de tip Patriot, SAMP-T sau NASAMS, precum și forțe suplimentare de apărare antiaeriană, de mărimea unei escadrile”, a declarat un oficial lituanian al apărării, pentru Defense News. Astfel de formațiuni includ de obicei 12 până la 24 de avioane.

În ceea ce privește contribuția Lituaniei la sprijinirea modelului, oficialul a subliniat că acesta se concentrează pe următoarele elemente: asigurarea suportului de calitate pentru țara gazdă, îmbunătățirea în continuare a serviciilor bazei aeriene Šiauliai, furnizarea unei imagini aeriene comune, partajarea datelor radar și asigurarea disponibilității și acces la un spațiu aerian militar baltic singular pentru antrenament.

„Plănuim să investim aproximativ 157 de milioane de dolari (142 de milioane de euro) în infrastructura bazei aeriene Šiauliai în următorul deceniu”, a spus oficialul. „Lituania avansează, de asemenea, cu a doua fază a capabilităților de apărare aeriană NASAMS, prin achiziționarea unei a doua baterii.”

În plus, Vilnius își consolidează și mai mult apărarea aeriană de rază scurtă de acțiune prin achiziționarea de rachete Saab Bolide și MK-II pentru sistemul de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune RBS-70. Guvernul va cumpăra, de asemenea, împreună cu Polonia, rachete suplimentare pentru sistemul de apărare aeriană GROM, în valoare de peste 22 de milioane de dolari, potrivit oficialului.

Lituania participă, de asemenea, la Inițiativa European Sky Shield condusă de germani, care intenționează să creeze un sistem european integrat de apărare aeriană la sol.

În cadrul ofertei comune, Estonia și Letonia vor furniza, de asemenea, bazele aeriene respective Ämari și Lielvārde pentru a primi și găzdui avioane de luptă ale aliaților, avioane de comandă, precum și avioane de realimentare și supraveghere aer-aer.

Toate cele trei țări își vor pune la dispoziție centrele naționale de control și raportare (CRC) dotate cu echipamente moderne pentru a produce o imagine de ansamblu asupra traficului aerian civil și militar. Personalul necesar CRC va fi alocat pentru a identifica și a împărtăși informații de avertizare timpurie cu NATO, inclusiv amenințările aeriene, cum ar fi avioanele, rachetele și dronele, au declarat oficialii din apărare.

Rețeaua baltică densă de radare naționale pentru operațiuni de supraveghere, parte a proiectului BALTNET, poate fi folosită și pentru urmărirea țintelor aeriene.

Letonia și Estonia au anunțat recent că intenționează să achiziționeze în comun sisteme de rachete cu rază medie de acțiune IRIS-T de la Diehl Defense, pentru a-și consolida capacitățile. (Autor: Elisabeth Gosselin-Malo / Traducerea: Cristina Zaharia)