Cum trăiește isteria Brexit un român care a investit la Londra în plină criză politică 2 milioane de lire sterline: Am luat în calcul peste 12% costuri suplimentare, în cazul ieșirii fără acord

Un om de afaceri român a decis să investească la Londra în plină isterie Brexit: a început negocierile în aprilie și a finalizat tranzacția în iunie. Ovidiu Baciu spune că a făcut-o pentru a-și asigura supraviețuirea fabricii de confecții din România în următorii zece ani,

Deschisă în urmă cu 27 de ani, Francesca Industries a căpătat drept de decizie în compania care peste 20 de ani i-a asigurat o parte din comenzi. Altfel spus, a urcat la etajul superior al business-ului de confecții printr-o investiție în compania producătorului britanic Ann Reeves.

”Am făcut toate calculele înainte de a decide investiția la Londra cu taxe vamale incluse. Am luat în calcul un procent de peste 12% costuri suplimentare, în cazul în care va avea loc un Brexit fără acord”, explică Baciu motivele pentru care a mers în Marea Britanie când numeroși oameni de afaceri se pregătesc să plece de acolo.

Rep: De ce ați investit tocmai acum, în contextul Brexit-ului?
Ovidiu Baciu: Pentru a micșora costurile și pentru a oferi retailerilor haine competitive și de înaltă calitate. Pe lângă dezvoltarea unor noi unități de producție în afara țării am hotărât să facem un joint venture cu producătorul Ann Reeves din Londra. Asta a însemnat preluarea parțială a unui etaj superior în business-ul de confecții, așa cum este el organizat internațional. Dacă până acum Francesca Industries executa comenzile producătorului din afara, după 25 de ani concepe și investește în produs alături de partenerii occidentali.

Indiferent pe ce drum o ia Marea Britanie, există un consum de haine de damă care nu poate fi suprimat. Modul nostru de organizare creează un avantaj net asupra concurenței care nu s-a mișcat la fel de repede ca noi, oferind clienților un preț semnificativ mai scăzut la aceeași calitate superioară și oferind fabricilor producătoare un preț cam cu 10 la sută mai mare la manoperă, fapt care ar genera o supraviețuire a fabricilor din România pentru minim zece ani.

Rep: Când ați făcul pasul către Londra? Când ați finalizat tranzacția?
Ovidiu Baciu: În aprilie am decis realizarea joint-venture-ului cu compania din Londra, iar tranzacția a fost finalizată la începutul lunii iunie.

Rep: Ce se întîmplă cu business-ul dacă va avea loc un Brexit fără acord? V-ați făcut o proiecție?
Ovidiu Baciu: Toate calculele făcute înainte de a decide investiția la Londra au fost făcute cu taxe vamale incluse. Adica am luat în calcul un procent de peste 12% costuri suplimentare, în cazul în care va avea loc un Brexit fără acord. Ceea ce este mai puțin probabil, întrucât s-a votat o lege și ea a fost promulgată, care interzice Brexit-ul fără acord. Un Brexit cu acord ar însemna un spațiu mai mare pentru mărirea competitivității companiei.

Rep: La cât se ridică investiția în Londra?
Ovidiu Baciu: Investiția în Londra se ridică la aprox 2 milioane de lire sterline, dar grosul reprezintă capitalul de lucru. Asta înseamnă suma de bani investită în materie primă, salarii, birouri de IT, asistență externalizată. Ann Reeves are acum 24 de salariați, localizați chiar în centrul Londrei.

Rep: Cum au afectat business-ul discuțiile despre Brexit fără acord din ultimele luni? Am văzut mai multe companii care au decis relocarea în alte țări precum Olanda pentru a avea totuși un picior în UE.
Ovidiu Baciu: Piața este foarte speriată de Brexit și, ca o consecință, în domeniul nostru au fost făcute noi aranjamente cu lorzii proprietari ai terenurilor și ai spațiilor în care se află principalele unități din Londra și Marea Britanie, în sensul scăderii leasing-urilor și chiriilor pe spațiile comerciale. Asta s-a întâmplat deja. Lorzii au acceptat o scădere a prețurilor, pentru a revitaliza piața pe fondul scăderii consumului.

Cel mai mai mare neajuns pentru noi cu acest Brexit a fost că o bancă din cele opt cu care discutăm a refuzat orice fel de suport financiar de frica Brexit-ului. Am găsit însă suficiente băci interesate să ne fie alături în acest proiect. Dacă, prin absurd, băncile n-ar susține companiile care investesc acum în UK, orice business cu Marea Britanie ar deveni extrem de dificil.

Rep: Ce spun partenerii de afaceri cu care discutați? Va avea loc sau nu un Brexit fără acord în condițiile în care premierul Boris Johnon spune că pe 31 octombrie va scoata țara din UE indiferent cum?
Ovidiu Baciu: Colegii noștri de acolo, cei care sunt implicați comercial spun că nu știe ce se va întâmpla, deoarece de azi pe mânie se poate schimba totul. Nimeni nu poate să garanteze că rațiunea va învinge în condițiile în care un mincinos patologic – Boris Johnson – conduce Marea Britanie.

Ce mă liniștește este că dezastrul economic ar fi prea mare în caz de Brexit fără deal și e greu de acceptat că Marea Britanie s-ar putea prăbuși doar pentru pentru a satisface dorința unor politicieni iresponsabili.

Rep: Ce măsuri ar trebui luate de data asta în România din punct de vedere economic, având în vedere migrația masivă a forței de muncă calificate? Numai în Londra trăiesc deja peste 500 de mii de români, a doua mare comunitate de emigranți.
Ovidiu Baciu: Eu zic că România ca și restul Europei trebuie să ia o măsură de imigrație controlată, să primească imigranți din afara Europei în mod controlat pentru a compensa lipsa de forță de muncă pe piața locală. Asta s-ar putea realiza după modelul canadian, cei care au fost acceptați să stea cel puțin zece ani în regiunea și în țara în care au fost acceptați, urmând să fie expulzați ca sancțiune în caz de încălcare.

O altă măsură foarte importantă ar fi scăderea semnificativă a impozitelor pe salariile mici. Acest tip de măsură ar permite capitalizarea companiilor care au mulți salariați și ar scoate de pe piața neagră foarte multe locuri de muncă din comerț și din servicii.

Rep: Problema e că în Europa, mai puțin în România, a crescut enorm curentul anti-imigranți din cauza unor populiști gen Salvini în Italia sau Orban în Ungaria? Unele țări sunt speriate de imigrație și nu vor imigranți.
Ovidiu Baciu: Nevoia de imigranți este obiectivă, pentru a menține activitățile economice locale. Ar trebui lăsată fiecare țară să primească imigranți pe măsura necesităților economice locale, fără reglementări de natură superpopulistă.

Context

Ovidiu Baciu spune că a început afacerea în confecții în 1992, cu două camere închiriate într-un cămin de nefamiliști în Pitești și 4 mașini de cusut vechi. Își amintește cum a început singur și cosea doar cămăși bărbătești, produse după șabloane proprii. Cap-coadă, producția nu depășea 100 – 150 de cămăși pe lună.

Dezvoltarea a început în 1994, când afacerea s-a mutat într-o țesătorie cu 13 anagajați, spune Baciu, unde avea și materia primă: țesătura. ”Produceam tot cămăși și le vindeam în magazine de tip consignația, cu de toate. Așa am ajuns la 45 – 50 de salariați, după care în anii 95/ 96 am luat legătura cu agent britanic care avea baza la Ploiești și contracta lucrări în tip CMT (Cut, Make and Trim).

În urmă cu 25 de ani, Baciu afirmă că l-a cunoscut pe unul dintre acționarii companiei Ann Reeves Ltd, care contracta lucrări de la Francesca Industries. Ann Reeves este producătorul de confecții, cel care stabilește împreună cu retailerul designul, răspunde la cerința de modă a marilor retailerilor care ocupă mall-urile din Europa.

Afacerea a devenit mare la începutul anilor 2000, când Francesca Industries a intrat în rândul marilor contribuabili, cu circa 400 de mii de produse pe lună și cu o cifra de afaceri între 11 – 17 milioane de euro. A fost perioada de expansiune, până în 2016 când segmentul de asamblare din industria texilă de pe teritoriul României a intrat în declin din cauza taxării salariilor mici la sânge, fapt s-a tradus în creșterea costurilor cu forța de muncă.

Baciu susține că și intrarea în vigoare noului Cod al Muncii a crescut suplimentar costul muncii (sâmbete plătite dublu și sărbători legale), cu impact puternic pe industria textilă deoarece instituțiile statului s-au concentrat pe acest sector. ”Asta este o inepție de nedescris, cum să plătești dublu sâmbetele și sărbătorile legale”, se întreabă Baciu. Altă cauză care a afectat industria confecțiilor a fost migrația puternică din România, care nu a fost dublată de o politică de import de forță de muncă din afara țării, crede omul de afaceri.

”Mărirea în repetate rânduri prin decizie politică a salariului minim a împins toată grila de salarizare în sus, și a generat impozite uriașe către bugetul de stat. Consecința a fost creșterea costurilor în industrie, fără nicio îngăduință de impozitare”, explică Ovidiu Baciu.

Perioada de vârf pentru Francesca Industries a fost anul 2015 când pe verticala și orizontala afacerii lucrau circa 2500 de salariați. Decizia dezvoltării unor noi fabrici de confecții în țări din jurul României s-a luat în 2016. În România au rămas azi în jur de 1000 de angajați.