G4Media.ro

Cum transformă Putin Serbia într-o „mică Rusie a Balcanilor” – premierul Kosovo…

Foto: X.com / President of Russia

Cum transformă Putin Serbia într-o „mică Rusie a Balcanilor” – premierul Kosovo Albin Kurti

Rusia colaborează cu Serbia la campanii de dezinformare și atacuri cibernetice împotriva țărilor din Balcani care susțin Ucraina, a avertizat premierul kosovar, într-un interviu cu cotidianul londonez The Times.

Albin Kurti, liderul pro-occidental al micuței țări, care s-a desprins de Serbia după războiul din 1998-1999, a declarat că Kremlinul se folosește de legăturile sale cu Belgradul, un aliat de nădejde, pentru a inflama tensiunile existente în fosta Iugoslavie. Kosovo a furnizat ajutor militar Ucrainei, inclusiv rachete de mortier și vehicule blindate, și face parte dintr-o coaliție multinațională de deminare în țară. De asemenea, Kosovo a adoptat o rezoluție pentru a găzdui până la 5.000 de refugiați ucraineni și a interzis cetățenilor ruși să intre în Kosovo. Un steag ucrainean uriaș este expus în centrul capitalei Pristina.

„În Balcani avem o mică Rusie, care este Serbia”, a declarat Kurti. „Când Rusia a invadat Ucraina, Serbia a trecut imediat de partea lor. În dimineața următoare, tabloidele sârbești susțineau că Ucraina a atacat Rusia. Își arată sprijinul cu steaguri rusești și cu semnul Z, care au apărut și în nordul Kosovo.”

Kosovo este majoritar de etnie albaneză, dar include o minoritate sârbă, concentrată mai ales în nord, lângă granița cu Serbia. Mulți membri ai acestei comunități nu recunosc independența Kosovo și se aliază în schimb cu guvernul de la Belgrad, care finanțează și sprijină direct politicieni și grupuri din Kosovo.

Dezinformare masivă

Acest lucru a dus la mai multe incidente violente în ultimele 18 luni. Tensiunile au început să crească în decembrie 2022, când sârbii kosovari au baricadat drumurile din apropierea graniței cu Serbia. În mai 2023, militari din forțele de menținere a păcii ale NATO au fost răniți în timpul unor proteste violente în aceeași zonă. Cel mai grav incident a avut loc în septembrie, când aproximativ 30 de atacatori înarmați s-au baricadat într-o mănăstire din orașul nordic Banjska, care s-a încheiat cu un schimb de focuri în care patru persoane, inclusiv un ofițer de poliție kosovar, au fost ucise. Atât atacatorii, cât și armele pe care le-au folosit – care includeau aruncătoare și drone – proveneau din Serbia.

Foto: X Albin Kurti

Dezinformarea este al doilea front. Posturile de știri în limba sârbă au prezentat evenimentele din nord ca fiind provocate de guvernul de la Pristina. Premierul Kurti crede că scopul operațiunii din Banjska a fost de a declanșa un schimb de focuri cu forțele de securitate kosovare în interiorul mănăstirii ortodoxe sârbești din secolul al XIV-lea, pentru ca apoi să fie catalogat drept un atac religios.

„Cantitatea de știri false din nord este fără precedent. Este uriașă”, a declarat Kurti. „Împotriva mea în special, dar și împotriva lui Nenad Rasic [ministrul pentru comunități și reîntoarceri, care este de etnie sârbă]. Principala lor țintă sunt sârbii care se integrează în Kosovo”.

Femei politician vizate

Cercetările efectuate de National Democratic Institute Kosovo, o organizație non-profit finanțată de SUA, de Programul de dezvoltare al ONU și de Pikasa Analytics, o companie de monitorizare a mass-media, între ianuarie 2022 și noiembrie anul trecut, au constatat că femeile erau, de asemenea, vizate, în special politicienii a căror credibilitate era subminată prin campanii concertate de dezinformare.

Foto: X Vjosa Osmani

Mimoza Kusari-Lila, o deputată kosovară care a schimbat partidul de mai multe ori, a fost expusă la calomnii și insinuări de natură sexuală în titluri care spuneau „Kusari-Lila aparținea tuturor”. Albulena Haxhiu, ministrul justiției, a fost subiectul unor articole în care se susținea că femeile ar trebui să fie casnice, mai degrabă decât să se implice în activitatea „masculină” a politicii. Vjosa Osmani, președinta Kosovo și prima femeie care a deținut această funcție, a fost caricaturizată ca fiind o numire simbolică și o marionetă a lui Kurti. Implicarea în astfel de povești pe rețelele de socializare este plină de limbaj misogin și adesea violent și amenințător. Alte femei politician au fost supuse unor baraje de abuzuri pentru că nu au fost de acord cu colegii lor bărbați din parlament.

O investigație publicată luna aceasta de Balkan Investigative Reporting Network a arătat că Rusia a construit o rețea de oameni de afaceri, politicieni și organizații media din Balcani de la începutul invaziei din Ucraina, când multe țări din regiune au luat măsuri pentru a bloca canalele media rusești.

Zonele politice gri rămase în urmă după războiul iugoslav oferă uși ușoare de acces. Pe lângă nordul Kosovo, există și o regiune separatistă de etnie sârbă în Bosnia, Republika Srpska, al cărei lider este, de asemenea, apropiat de Putin. Muntenegru, care a fost ultimul stat ex-iugoslav care s-a desprins de Serbia în 2006, a suferit o tentativă de lovitură de stat susținută de Rusia împotriva guvernului său pro-occidental în 2016.

Kremlinul folosește acum dezinformarea în Balcani nu numai pentru a destabiliza democrațiile deja fragile din regiune, ci și pentru a face paralele false între războiul din Ucraina și bombardarea Belgradului de către NATO în 1999, în timpul apogeului războiului din Kosovo. Bombardamentul continuă să stârnească sentimente antioccidentale profunde în Serbia, iar conflictul din Kosovo este încă un punct de dezinformare; în 2019, The Balkan Line, un lungmetraj produs în comun de Rusia și Serbia, a prezentat armata rusă care se grăbea să ajungă la aeroportul din capitala kosovară Pristina pentru a împiedica căderea acestuia în mâinile unor bande criminale. În realitate, trupele rusești au ocupat pentru scurt timp aeroportul ca represalii pentru că Moscova a fost lăsată în afara unui acord de pace.

Războiul cibernetic este, de asemenea, o preocupare, a spus Kurti. La începutul acestei luni, guvernul kosovar a suferit un uriaș atac distribuit de negare a serviciului la sistemele cruciale (o formă de atac cibernetic care încearcă să supraîncarce un sistem, forțându-l să se prăbușească), care a dezactivat site-urile oficiale timp de aproximativ o oră și despre care se crede că a fost efectuat de hackeri ruși.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...