Cum va acționa Comisia Europeană încă cinci ani cu Ursula von der Leyen / Care sunt noile priorități

Ursula von der Leyen a fost votată de plenul Parlamentului European să continue la cârma Comisiei Europene. Von der Leyen a reușit să obțină 401 voturi, cu 60 mai multe decât cele 361 de care avea nevoie pentru confirmarea sa în funcție.

Cum va arăta noua Comisie Europeană?

În zilele următoare von der Leyen va trebui să își anunțe echipa și să distribuie portofoliile în funcție de propunerile venite de la statele membre. După acest anunț, fiecare candidat la funcția de comisar va trebui să fie audiat de comisia de specialitate din Parlamentul European și să primească aviz pozitiv din partea europarlamentarilor.

Până vom afla cine va fi propunerea de comisar din partea României, iată care sunt prioritățile noii Comisii Europene, prezentate în această dimineață în plenul Parlamentului European.

Alegerea Europei

Președinta Comisiei Europene propune o strategie prin care să redea europenilor convingerea că Europa este acasă, este căminul în care se pot simți în siguranță, în care pot lua decizii rapid împreună ca să facă față provocărilor, în care pot găsi consens la mijloc și pot merge înainte pe drumul de până acum. Însă modul cum vor face asta rămâne la alegerea lor, așa că Ursula von der Leyen pune pe masă o serie de alegeri:

• Alegem să fim singuri, sau să ne unim în jurul valorilor noastre
• Alegem să fim divizați și slabi sau să fim curajoși și să fim un continent puternic și independent, colaborând cu partenerii globali
• Alegem să ignorăm realitatea și schimbările rapide prin care trecem sau acceptăm să vedem clar cu ce pericole ne confruntăm.
• Alegem să lăsăm extremiștii să învingă, sau ne asigurăm că democrația rămâne puternică.

Astfel, noua Comisie Europeană se va concentra pe 7 priorități strategice, cu propuneri clare pentru fiecare.

1. Un nou plan pentru o Europă prosperă și competitivă

Președinta von der Leyen propune să răspundă criticilor că UE este mult prea birocratică și să simplifice accesul companiilor la piața unică, o piață ce ar trebui extinsă și în ceea ce privește sectorul de energie, apărare, comunicații și digital.

Viteză, coerență și simplificare sunt cuvinte cheie pentru acest mandat, iar noua Comisie va:

• Avea un vice-președinte dedicat implementării, simplificării și relațiilor instituționale, care va un rol pe atât de simplu, pe atât de complex: va simplifica legislația europeană și o va consolida astfel încât să nu mai existe vreo dublă legiferare sau legislație contradictorie. Acesta se va asigura de asemenea că fiecare comisar va reduce povara administrativă și va simplifica implementarea
• Introduce “regimul 28” prin care companiile care doresc să inoveze în UE vor beneficia de reguli simplificate în domenii cheie
• Introduce un “IMM-check” prin care se va elimina din legislație orice povară administrativă care nu este necesară pentru funcționarea IMM-urilor

Poate cea mai sensibilă discuție înaintea votului a fost legată de viitorul Pactului Verde. Propunerea prezentată în plen este că Pactul Verde va fi consolidat de Pactul Industriei Curate, prin care industria europeană să fie sprijinită în decarbonizarea simplă, eficientă și fără a pierde bani sau oameni. Țintele climatice pentru 2030 se păstrează, iar din acest motiv transportul va fi o prioritate strategică, în special transportul feroviar. Propunerea unui regulament european prin care europenii să poată cumpăra un singur bilet de tren, indiferent de țara în care vor să călătorească, va facilita transportul internațional pe continent, dacă și țările vor face eforturile necesare să își modernizeze infrastructura.

Continuând cu prioritățile strategice, sănătatea și industria farmaceutică vor rămâne pe agenda europeană, iar Președinta Comisiei propune legislație pentru medicamentele critice, pentru ca să nu mai existe dependențe și întârzieri în accesul pacienților și spitalelor la medicamente.

Progresul tehnologic va fi continuat, nu numai prin implementarea legislației privind inteligența artificială, ci și prin sprijinirea platformelor de comerț online, lucrând în paralel la protejarea datelor cetățenilor UE. Potențialul inteligenței artificiale va fi folosit în special în domeniile de cercetare și inovare, unde și bugetul european va fi crescut. Iar bugetul european va fi o temă serioasă a acestei Comisii, care își propune să fie o Comisie a investițiilor, printre propuneri numărându-se crearea unui Fond european pentru competitivitate care să sprijine proiectele europene de interes comun. Însă este nevoie de forță de lucru capabilă pentru a realiza toate aceste proiecte, astfel că va fi creată o Uniune a Competențelor ce se va concentra pe sporirea competențelor în domeniile de știință și tehnologie, va propune o strategie europeană pentru învățământul vocațional și va exista cadru pentru ca orice competență dobândită pe teritoriul unui stat membru UE să fie recunoscută în oricare alt stat.

2. O nouă eră pentru apărarea și securitatea europeană

Poate cea mai puternică declarație din acest document strategic se află la începutul acestui capitol, în care Comisia își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, spunând că “cea mai bună investiție în securitatea UE este investiția în securitatea Ucrainei.” Pe lângă angajamentul ferm și dorința de a se implica în reconstrucția Ucrainei de după război, noua Comisie Europeană va propune un Comisar pentru apărare, un fond european pentru apărare care să finanțeze proiecte de apărare comune, începând cu un scut aerian european și cu apărarea cibernetică. Există de asemenea propuneri și pentru o pregătire mai optimă de a face față provocărilor, prin răspunsuri rapide și sistem mai flexibil pentru adoptarea pachetelor de sancțiuni.

Pe lângă pericolele externe, nici cele interne nu au fost uitate, astfel că se propune o strategie de securitate internă, cu un Europol extins, cu un mandat european de arestare consolidat și cu un plan de combatere al traficului ilegal de droguri.

Un alt punct intens dezbătut politic, în special în legislatura trecută, a fost Pactul pentru Migrație și Azil, votat cu puțin timp înaintea alegerilor din 9 iunie, iar acum se propune implementarea sa completă, adică atât identificarea rapidă a migranților ilegali, cât și integrarea migranților legali pe piața muncii.

3. Sprijinirea cetățenilor europeni și noul model social european

Conștientizarea că cetățenii europeni au fost puternic afectați de inflație și de multiplele crize este mai vizibilă ca niciodată în acest pachet strategic întrucât, deși UE nu are competențe exclusive în ceea ce privește politicile sociale, există câteva măsuri mai ambițioase pentru următorii 5 ani. De exemplu, va exista un comisar responsabil de politicile pentru locuire care să vină cu un plan prin care cetățenii să își poată permite locuințe la prețuri decente și cu fonduri aferente. De asemenea, va fi propusă prima strategie europeană anti-sărăcie, împreună cu o politică de coeziune mai aplicată. Pentru noile generații, este propus un program Erasmus+ de care să poată beneficia și cei din învățământul tehnologic și vocațional. Toți comisarii vor trebui să organizeze până în iarnă dialoguri pentru politici de tineret și va exista și un board al tinerilor cu care Președinta Comisiei Europene se va consulta în mod regulat. Se propune și un plan de combatere al fenomenului de cyberbullying și va fi creat și un Comisar pentru egalitate.

4. Calitatea vieții: securitate alimentară, apă și natură

Agricultura a ocupat un loc principal în campania electorală europeană, în special în urma războiului provocat de Ucraina. Astfel că von der Leyen va propune o viziune pentru agricultura europeană prin care fermierii să aibă venituri suficiente și să nu fie obligați să își vândă produsele sub costurile de producție. Politica Agricolă Comună trebuie să includă o politică de venituri stabile pentru fermierii europeni, o debirocratizare și un sprijin mai mare pentru integrarea tehnologiei în agricultură. Va exista și un comisar pentru oceane și pescuit care se va uita și la cum să consolidăm politicile de pescuit la nivel european. Dacă ne uităm la ultimele zile, fenomenele meteo extreme necesită un plan de adaptare la noile schimbări climatice, pentru ca guvernele să fie mai bine pregătite în caz de incendii, inundații sau alunecări de teren.

5. Protejarea democrației și susținerea valorilor europene

Democrația europeană este sub atac din partea mai multor actori interni și externi care utilizează instrumente digitale din ce în ce mai sofisticate pentru manipularea informațiilor și diseminarea informațiilor false. Președinta Comisiei Europene propune crearea unui Scut European al Democrației, care are ca obiectiv principal combaterea manipulării informațiilor externe și propagarea acestora în mediul online prin îmbunătățirea rezilienței societății la dezinformare. Comisia propune înființarea unei rețele europene de fact checkers, care să verifice informația din online. Legea privind serviciile digitale va continua să rămână un instrument important în detectarea și eliminarea informațiilor false sau manipulate.

Democrația europeană se bazează pe statul de drept, o prioritate importantă pentru noua Comisie. Aceasta este hotărâtă să direcționeze fonduri UE către statele membre pentru lupta împotriva corupției și protejarea intereselor financiare ale UE, având în vedere aplicarea necondiționată a principiului condiționalității. Mai departe, o prioritate și în noul mandat este reprezentată de libertatea mediei prin implementarea Actului Libertății Presei Europene și creșterea protecției jurnaliștilor independenți.

Una dintre cele mai mari reușite propuneri în ceea ce privește democrația europeană este Conferința privind viitorul Europei, prin care s-a dovedit faptul că cetățenii reprezintă fundamentul unei democrații deliberative. Așadar, noul mandat la Comisiei Europene își propune să urmeze îndeaproape recomandările panelului cetățenilor europeni privind combaterea urii în societate, creșterea implicării organizațiilor în discuții pe diferite subiecte cu impact în societate. Și că tot vorbim de societatea civilă, aceasta ar trebui să fie protejată mai mult la nivel european, iar în acest context Comitetul Regiunilor ar trebui să joace un rol mai important și mai vizibil.

6. O Europă globală: valorificarea puterii și a parteneriatelor

Von der Leyen a trebuit să facă față multor provocări în ultimul mandat, care au adus-o în atenția mediatică și în sens pozitiv, dar și în sens negativ. Ea rămâne încă ferm convinsă că Europa trebuie să-și urmărească cu fermitate interesele strategice în mijlocul pericolelor globale actuale, inclusiv războiul agresiv al Rusiei, menit să submineze Ucraina și să conteste valorile europene și ordinea internațională bazată pe reguli. Pe lângă acesta, sunt menționate și conflictul din Gaza, instabilitatea Orientului Mijlociu și escaladarea rivalităților geostrategice, inclusiv politicile economice asertive ale Chinei și relația sa complexă cu Europa. Așadar, valorificarea și întărirea alianțelor cu parteneri strategici, inclusiv Regatul Unit și coordonarea acțiunilor externe cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe sunt esențiale în navigarea acestor dinamici complexe și pentru protejarea ordinii mondiale.

Procesul de integrare al Uniunii Europene rămâne o prioritate pentru noul mandat al Comisiei Europene fiind o datorie morală, politică și geostrategică. Această integrare este esențială pentru creșterea influenței rezistenței globale a Europei, diminuarea dependenței pe ajutorul extern și consolidarea competitivității. Mai mult decât atât, integrarea Europeană promovează democrația și statul de drept in Europa. În ciuda provocărilor ce vor apărea, Președinta Comisiei Europene este pregătită să mențină angajamentul de extindere al procesului de integrare al UE prin continuarea procesului de aderare bazat pe merit și prin numirea unui comisar european specializat în procesul de integrare.

Pentru vecinătatea Europei în zona Mediteraneană și Orientul Mijlociu, Președinta Comisiei Europene are o abordare strategică. Ea vizează numirea unui comisar european pentru zona Mediteraneană care să supravegheze investițiile, parteneriatele, stabilitatea economică, crearea de locuri de muncă, energie, securitate și migrație, în conformitate cu valorile UE dar și consolidarea unui nou Pact pentru zona Mediteraneană. În plus, von der Leyen propune implicarea activă a UE în Orientul Mijlociu pentru găsirea soluțiilor diplomatice și ajutor umanitare pentru Gaza și urmărind o soluție pentru securitatea regională durabilă, parte a unei strategii mai cuprinzătoare între UE și Orientul Mijlocii.

Noua politică economică externă a UE integrează geopolitica și geoeconomia. Un punct cheie susținut de Președinta Comisiei Europene în ceea ce privește political economică externă este vitalitatea economică, deoarece puterea comercială și deschiderea economică a Europei sunt cruciale pentru prosperitate, promovarea unor piețe noi, bunuri durabile și sustenabile și investiții în industrie. Așadar, von der Leyen propune adaptarea politicii economice externe a Uniunii la realitățile economic de astăzi, subliniind trei piloni centrali:

• Securitatea economică, prin prioritizarea competitivității și cercetării în tehnologii strategice
• Comerț, prin aprofundarea legăturilor comerciale libere și echitabile la nivel global
• Parteneriate, prin îmbunătățirea investițiilor globale în infrastructură prin Global Gateway, promovarea parteneriatelor pe termen lung și a cooperării economice.

Nu în ultimul rând, Președinta Comisiei Europene reiterează aspecte importante în ceea ce priveste politica economică externă prin aprofundarea și întărirea parteneriatelor cu economiile din Indo-Pacific, Africa, America Latină și Caraibe. Acestea includ propunerea unei agende strategice UE-India și îmbunătățirea cooperării cu ASEAN, stimularea investițiilor în transport, energie regenerabilă și tehnologii verzi, abordând schimbările climatice și provocările demografice în Africa și extinzând scopul Global Gateway către America Latină și Caraibe.

7. Pregătirea Uniunii Europene pentru viitor

Președinta Comisiei Europe vede viitorul Europei prin implementarea și reformarea programului de modernizare dezvoltat în ultimii cinci ani. Desigur, această prioritate necesită muncă colectivă și colaborare între instituțiile Uniunii Europene și statele membre.

Cea mai importantă discuție a următorilor ani va fi legată de bugetul european, esențial în abordarea crizelor din ultimii ani și pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Inițiative-cheie precum SURE, NextGenerationEU și REPowerEU își demonstrează deja beneficiile. Cu toate acestea, Cadrul Financiar Multianual din prezent, 2021-2027, este prea complex, cu programe care adeseori se suprapun. Așadar, von der Leyen dorește să propună în 2025 un buget mai concentrat, mai simplu și de impact, cu mai puține programe și o mai bună aliniere la priorități. Astfel, noul buget al UE va necesita venituri suplimentare, inclusiv resurse noi pentru finanțare durabilă, asigurând în același timp respectarea statului de drept și reînnoirea finanțării acțiunii externe.

Viitorul UE înseamnă extindere. Odată cu procesul de extindere al Uniunii, o agendă ambițioasă de reforme este crucială pentru a asigura o Uniune funcțională, democratică și puternică din punct de vedere geopolitic. Aceasta include urmărirea îndeaproape și implementarea concluziilor Conferinței privind viitorul Europei. Așadar, noul mandat dorește să se focuseze pe modificarea tratatelor și utilizarea procesului de extindere cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de a acționa a UE, politicile Uniunii și programele de cheltuieli. Atât UE, cât și viitoarele state membre ar trebui să se pregătească pentru aderare, iar Comisia își propune ca în primele 100 de zile să revizuiască politicile de pre-aderare în sectoare precum statul de drept, piața unică, securitatea alimentară, apărarea, clima, energia și migrația.

Aflându-se în Parlamentul European, era imposibil ca prioritățile să nu includă și colaborarea cu Parlamentul European, o instituție ce a criticat Comisia Europeană pentru lipsa de transparență și care de multe ori s-a simțit ignorată în procesul decizional. În noul mandat, Comisia susține că sprijinul pentru dreptul de inițiativă al Parlamentului va continua iar creșterea cooperării între cele două instituții se va baza pe facilitarea dialogurilor structurate între comisari și comisiile parlamentare. În final, Președinta Comisiei Europene dorește revizuirea Acordului-cadru dintre Comisie si Parlamentul European pentru consolidarea responsabilității politice, dialogului și transparenței.

Articol de Tana Foarfă și Mădălina Udrea