Cum va afecta Europa de Est încetinirea economică a Germaniei?

Se spune că economiile central şi est-europene se decuplează de vestul Europei, creșterea bazată pe consum fiind înlocuită de orientarea către export. Va putea fi evitată o încetinire a zonei euro?

Luați ca ingrediente de bază recenta oprire a stimulului fiscal al Băncii Centrale Europene, denumit relaxare cantitativă (QE), ratele dobânzii ajunse la un nivel istoric de scăzut în zona euro, ceea ce limitează spațiul pentru o politică monetară eficientă și antipatia politică față de utilizarea instrumentelor fiscale (impozite și cheltuieli) ca o modalitate de a combate criza economică ciclică.

La acestea, presăraţi unele dintre efectele conflictului comercial dintre SUA și China, impactul economic al Brexitului și un strop de criză italiană.

Economia germană în scădere

Amestecați bine și aromatizați cu o recesiune probabilă în Germania, înainte de a adăuga şi întrebarea existențială privind modul în care UE răspunde acestor diferite crize și ce fel de UE va apărea.

Coaceți melanjul la temperaturi ridicate evitând totodată ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în Europa, dar serviți preparatul pe un pat de nemulțumire socială.

Wall Street simte miros de șobolan

Piețele, ca noi toți, se chinuie să digere acest fel de mâncare apetisantă. Curba de randament a SUA, privită cu atenție ca indicator al modului în care ticăie Wall Street, s-a inversat săptămâna trecută pentru prima dată din 2007.

Când obligațiunile trezoreriei pe termen scurt plătesc o dobândă mai mare decât obligațiunile pe termen lung, putem fi siguri că investitorii cred că un crash economic stă să apară și că băncile centrale vor trebui să reducă ratele și să le mențină scăzute mult timp. Mulți văd o contracție în economia SUA încă din anul viitor.
Brexitul, pe buzele tuturor

Brexitul, pe buzele tuturor

„Clopotele de avertizare privind o posibilă recesiune se fac auzite pe piaţă. Dat fiind că amânarea, de către Trump, a tarifelor la unele importuri chineze a venit prea târziu, daunele aduse economiilor au fost deja cauzate”, a declarat Fiona Cincotta, senior analist la firma de pariuri City Index, pentru ziarul The Guardian.

Germania a notat şi ea primele semne de recesiune, la fel ca Marea Britanie, în timp ce zona euro abia s-a putut refugia pe un teritoriu de creștere pozitivă în al doilea trimestru al anului 2019.

Economia germană, a patra cea mai mare din lume, s-a contractat cu 0,1 procente, reducând la jumătate rata celor 19 ţări din zona euro, de la 0,4 procente, în trimestrul precedent, la 0,2 procente. Germania este puțin probabil să iasă mult mai bine în trimestrul trei. Or, două sferturi de contracție înseamnă oficial recesiune.

Exporturile constituie aproape jumătate din economia germană, companiile sale jucând un rol major pe piețele globale pentru autovehicule de lux și mașini industriale complexe. Profiturile germane sunt adesea investite în fabrici din Slovacia, Ungaria și Polonia.

Situaţia incertă a economiei italiene

Conform Centrului pentru Reforma Europeană, grupul Visegrad 4 (Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia) este acum cel mai important partener comercial al Germaniei, înaintea Chinei și SUA, datorită integrării lor în lanțurile de aprovizionare ale UE.

Banca Centrală Europeană nu va majora curând ratele zonei euro, dar aceasta ar putea fi o veste bună pentru investitorii din Europa Centrală și de Est (CEE), unde creșterea economică a fost mai puternică decât în restul continentului.

Însă încetinirea creșterii în Europa de Vest s-a resimţit, deja, în răsăritul continentului. Ultimul trimestru a fost primul de după 2016, în care creșterea a încetinit în toate cele șase țări ale CEE: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Ungaria, România și Polonia conduc în continuare clasamentul creșterii la nivelul UE, dar ritmurile de creștere anuale ale acestora au scăzut de la 4,3 la sută, în primul trimestru, la 4 la sută în al doilea. Aceasta, totuşi, față de rata de creștere a „vechii Europe” de numai 1,1 la sută.

Încetinirea a fost mai mare decât se așteptaseră analiștii în Polonia și Slovacia, în timp ce creșterea s-a menținut mai bine în Cehia, Ungaria și România. Economiile CEE depind în mare măsură de creșterea Germaniei, întrucât, aproximativ 20-30 de procente din exporturile lor totale sunt expediate în Germania, spune Zoltan Arokszallasi, analist la Erste Bank Ungaria.

„Cu toate acestea, regiunea a fost oarecum rezistentă la răcirea economică a Germaniei, ceea ce se datorează în mare parte cererii interne care ajută aceste economii să crească. Aceasta înseamnă că atât consumul casnic (datorat creșterii salariilor și a ocupării forței de muncă), cât şi investițiile (stimulate puternic de fondurile europene) au un efect pozitiv”.

Datele industriale din următoarele câteva luni vor fi dificil de citit, având în vedere că vara ar putea face ca cifrele să fie mai neclare. Totuşi este puțin probabil să apară cifre solide în lunile următoare, mai spune Arokszallasi.

Avantajele Europei Centrale şi de Est

Câțiva factori sunt implicați în povestea relativ ascendentă a ţărilor din această regiune. Unul este deficitul de forță de muncă în toată regiunea, care a determinat creșterea salariilor, pe fondul căreia gospodăriile își asumă ipoteci noi și cumpără mai multe mașini.

În al doilea rând, monedele și obligațiunile din Europa de Est au redus în mare măsură datele PIB, întrucât schimbările în sentimentul general al investitorilor rămân motorul cheie al tranzacțiilor. Cu excepţia Slovaciei, care a adoptat moneda unică în 2014, economiile CEE sunt echipate să facă față exporturilor mai mici prin politica de schimb valutar.

În al treilea rând, Polonia și Ungaria sunt mari cheltuitoare. Ambele guverne par să savureze puterea cheltuielilor și, deocamdată, își pot permite acest lucru.

Slovacia în bătaia puştii

Slovacia a înregistrat o creștere economică substanţială după aderarea la UE, în 2004, economia sa fiind strâns legată (în principal prin exporturi de mărfuri de fabricație) de economia şi piaţa germană, unde ajung 23 la sută din exporturile sale.
Însă economia sa, dominată de producția de automobile, a încetinit pe neașteptate în trimestru.

„Slovacia simte impactul încetinirii globale și stagnării economice a Germaniei, cel mai mare partener comercial”, a declarat pentru Reuters analistul VUB Bank, Michal Lehuta.

Industria auto reprezintă 44 la sută din producția industrială și 40 la sută din exporturi. La sfârșitul anului 2017, VW Slovacia angaja 13 700 de persoane pentru a construi SUV-uri Touareg, Audi Q7s și Porsche Cayennes pentru piața americană. Fabricarea automobilelor la fabricile Volkswagen, Peugeot, Kia și Jaguar Land Rover a scăzut pentru prima dată în 18 luni, scăzând în iunie cu 7,6 la sută.

Polonia şi Ungaria

Polonia a încetat să fie desemnată piață emergentă pentru investitorii bursieri în 2018, iar una dintre cele mai importante caracteristici ale economiei este piața sa mare de consum intern, care constituie 61% din PIB, depășind media UE. Aceasta înseamnă o dependență mai mică de economia germană, chiar dacă vecinul său este încă cel mai mare partener comercial al Poloniei.

Partidul de guvernământ PiS urmăreşte să evite orice încetinire a economiei, în special datorită alegerilor generale din octombrie.

Cu o creștere de 3,7 la sută în 2019, Ungaria este a cincea economie cu cea mai rapidă creștere din UE, conform prognozelor Comisiei Europene. Însă războiul comercial global este o preocupare deosebită pentru Ungaria, având în vedere dependența de comerțul exterior. Se preconizează un nou spor de cheltuieli din partea premierului Viktor Orban.

Sursa Foto: Deutsche Welle