Cum va arăta creșterea nivelului mării în orașele care au găzduit summituri climatice

În timp ce liderii și delegații mondiali se reunesc în Dubai pentru summitul anual al ONU privind clima, o nouă analiză arată cum orașele gazdă ale summiturilor anterioare ar putea fi inundate – dacă nu chiar scufundate în întregime – de creșterea apelor oceanice arată CNN.

Creșterea neîncetată a poluării care încălzește planeta a dus deja la secete severe, inundații mortale și topirea rapidă a ghețarilor din întreaga lume. Iar oamenii de știință spun că ascensiunea constantă a nivelului global al mării va continua timp de multe decenii, pe măsură ce temperaturile vor crește.

Analiza realizată de Climate Central, un grup non-profit de cercetare în domeniul climei, ilustrează riscurile pe care le presupune faptul că țările nu reușesc să oprească tendința de încălzire precipitată a planetei.

Un raport recent al ONU a arătat că, în prezent, lumea este pe cale să se încălzească până la 2,9 grade.

Utilizând proiecții privind creșterea nivelului mării, revizuite de colegi, și altitudinea locală din modelele Climate Central, concluziile prezintă imagini convingătoare care descriu un contrast puternic între lumea pe care o cunoaștem și viitorul nostru, dacă planeta se încălzește cu 3 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

„Deciziile luate la COP28 vor modela viitorul pe termen lung al orașelor de pe coasta Pământului, inclusiv al Dubaiului”, a declarat Benjamin Strauss, cercetător șef și director executiv al Climate Central.

Cercetătorii în domeniul climei au raportat că lumea este cu aproximativ 1,2 grade Celsius mai caldă decât nivelurile din perioada preindustrială și este pe cale să depășească 1,5 grade de încălzire în următorii ani – un prag critic dincolo de care oamenii de știință spun că oamenii și ecosistemele vor avea dificultăți în a se adapta.

În 2015, la COP21 de la Paris, peste 190 de țări au aprobat Acordul de la Paris pentru a limita încălzirea globală la mult sub 2 grade Celsius, dar de preferință la 1,5 grade.

Traiectoria actuală a planetei, de până la 2,9 grade Celsius, ar putea face să fie imposibil de trăit pentru comunitățile de coastă, țările cu altitudine redusă și statele insulare mici din întreaga lume.

„Supraviețuirea acestor locuri și a moștenirii lor va depinde de guvernul și liderii din industrie și dacă aceștia pot conveni să reducă poluarea cu carbon suficient de drastic și de rapid pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius”, a declarat Strauss.

Anul 2023 se anunță deja a fi cel mai cald an înregistrat vreodată, potrivit unui raport publicat joi de Organizația Meteorologică Mondială.

Fiecare lună, din iunie până în octombrie, a stabilit noi recorduri de temperatură lunară la nivel global cu o marjă largă, în timp ce temperaturile oceanice au atins, de asemenea, niveluri record.

Aceste temperaturi globale ridicate determină topirea ghețarilor și a calotelor de gheață în ritm alarmant, ceea ce adaugă o cantitate semnificativă de apă în oceanele Pământului.

Chiar și în Antarctica, cel mai izolat continent de pe planetă, se înregistrează fenomene de topire fără precedent. Topirea unor ghețari mari este acum potențial inevitabilă și ar putea avea implicații devastatoare pentru creșterea nivelului mării la nivel global.

Aproximativ 385 de milioane de oameni trăiesc în prezent în zone care vor fi în cele din urmă inundate de apa oceanului la maree înaltă, chiar dacă poluarea care încălzește planeta va fi redusă drastic, potrivit Climate Central.

Dacă limităm încălzirea la 1,5 grade, creșterea nivelului mării ar afecta în continuare terenurile locuite în prezent de 510 milioane de persoane.

Dar dacă planeta va depăși 3 grade, linia mareelor înalte ar putea invada terenurile pe care locuiesc peste 800 de milioane de oameni, potrivit unui studiu recent.

Dar, deși aceste scenarii ar putea fi la secole distanță, oamenii de știință spun că, cu fiecare fracțiune de grad de încălzire, consecințele schimbărilor climatice se agravează.

La COP28, liderii mondiali vor discuta despre cum să reducă utilizarea combustibililor fosili care încălzesc planeta pentru a preveni probabilitatea tot mai mare a unui viitor subacvatic.

Discuțiile din acest an privind clima vor fi, de asemenea, prima dată când țările vor negocia cu un nou tablou de bord care va arăta cât de mult au deviat de la obiectivele lor privind clima și cum fereastra de reducere a poluării climatice „se îngustează rapid”.

—

 

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.