Cum va arăta lumea după coronavirus. Politico a analizat în detaliu impactul asupra vieții de zi cu zi, asupra democrației și viitorului UE

Lumea pe care o știam înainte de COVID – 19 a dispărut. Criza a pus țări întregi în izolare, a distrus numeroase afaceri, a omorât sute de mii de oameni și a afectat viața a milioane, dacă nu miliarde de oameni. Întrebarea este acum: ce urmează?

Jurnaliștii de la Politico au intervievat zeci de experți și factori de decizie și a inventariat cele mai importante schimbări care se prefigureză.

În opinia lor, dacă actualele tendințe vor continua, criza generată de coronavirus va…

… omorî biroul. Politico notează că piața spațiilor de birouri a fost lovită în plin de criză. Numeroase afaceri nu se vor mai deschide chiar și după ce trece epidemia, lăsând în urmă multe spații neocupate. Alții își vor lăsa angajații să lucreze de acasă.

Potrivit firmei de consultanță Global Workplace Analytics, este de așteptat ca doi ani de aici încolo, 30% dintre angajați ar putea lucra de acasă mai multe zile pe săptămână.

Lifturile care funcționează fără ca cineva să apese pe butoanele purtătoare de viruși vor deveni mult mai răspândite, iar spațiile de birouri vor arăta mai spațioase.

….devasta sectorul restaurantelor. Este greu de imaginat o Europă care să nu revină la obiceiurile ei de a lua masa în oraș și de a ieși la cafenele, în aer liber. Dar, chiar și după ce restricțiile se vor ridica, experiența Chinei arată că oamenii vor fi mult mai reținuți în a ieși la restaurant.

Potrivit specialiștilor consultați de Politico, în primul rând trebuie recâștigată încrederea.

În China, restaurantele care s-au deschis au trebuit să introducă măsuri suplimentare de siguranță: măști pentru angajați, spațiu suficient între mese și verificarea temperaturii la intrare. Măsuri similare ar putea fi introduce curând și în Europa, iar acest lucru ar putea complica viața restaurantelor. Mai mult spațiu între mese înseamnă inevitabil mai puțină eficiență economică – iar acest lucru ar putea fi suficient pentru a închide multe afaceri.

Specialiștii consultați de Politico estimează că în Irlanda, de pildă, 40-50% din restaurante ar putea să nu mai redeschidă. Din acest motiv, specialiștii din domeniu susțin că guvernele naționale și Comisia Europeană ar trebui să ajute acest sector cu fonduri nerambursabile sau cu împrumuturi cu zero dobândă.

… scurta lanțul de aprovizionare. Primul impact tangibil al epidemiei de coronavirus a fost vizibil în magazine, unde oamenii au făcut cumpărături cuprinși de panică, golind rafturile de teama penuriilor. Apoi, restricțiile de la frontiere au îngreunat transportul între țări și munca sezonierilor în agricultură.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, susține că una dintre principalele lecții date de criză este că Europa trebuie să se concentreze mai mult pe producția agricolă, pentru a depinde mai puțin de surse externe și pentru a-și spori siguranța alimentară.

”Trebuie să ne producem propriile noastre alimente, pe propriile noastre terenuri agricole, de către fermierii noștri și trebuie să fim mai atenți la piața locală, la scurtarea lanțului de aprovizionare”, a declarat comisarul pentru Politico.

Agricultura este deja subvenționată prin Politica Agricolă Comună, iar blocul european este exportator net de alimente. Dar în interiorul UE, aprovizionarea cu alimente depinde de transport și de muncitorii sezonieri.

… încuraja oamenii să mănânce mai bine. Criza a schimbat relația consumatorilor cu ceea ce pun în farfurie. Măsurile de izolare și închiderea restaurantelor i-a încurajat pe europeni să gătească acasă în bucătărie, să coacă pâine și să gătească meniuri mai intereante. Mulți au ales magazinul cel mai apropiat, în loc să-și facă cumpărăturile de la marile supermarketuri.

Potrivit unui sondaj realizat de You Gov la începutul lunii aprilie, 42% dintre britanici spun că apreciază mâncarea mai mult decât înainte de criză, 38% spun că gătesc mai des și 33% afirmă că aruncă mai puțină mâncare.

Pendemia a dus la creșterea cererii pentru alimente organice, potrivit unei companii de cercetare de piață. În Franța, de pildă, magazinele cu produse organice au raportat creșteri ale vânzărilor și cu 40%.

… crește protecția pentru muncitorii independenți. Criza generată de coronavirus a împărțit muncitorii în două: cei care pot lucra de acasa și cei care se expun riscului de infecție.

În timp ce plaforme gen Uber si Deliveroo susțin că modelul lor de business oferă oamenilor mai multă flexibilitate și control asupra câștigurilor, criza a arătat cât de puțină libertate au acești oameni în realitate.

”Proletariatul digital” – cei care lucrează în livrări la domiciliu pe platforme digitale – nu are de ales și trebuie să onoreze comenzile publicului.

Politico scrie că guvernele vor trebui să regândească protecția socială și dreptul muncii pentru acest nou tip de slujbe mai ales în condițiile în care cei rămași fără job se orientează către astfel de platforme pentru a câștiga un ban.

Specialiștii consultați de Politico cred că pe măsură ce numărul acestor muncitori crește, politicienii vor dezbate cum să clasifice muncitorii independenți și cum poate fi introdus și în cazul lor un venit minim garantat.

Companiile care se bazează pe muncitori independenți susțin că aceștia nu ar trebui clasificați drept angajați. Acest lucru înseamnă însă că nici nu se bucură de protecție din partea statului.

…muta cumpărăturile online. Consumatorii fiind deja prea speriați pentru a ieși din casă la cumpărături, vânzările nu vor avea de ales și se vor muta online. Unii retaileri ca Tesco (Marea Britanie) sau grupul Belgian Delhaize și-au dezvoltat deja propriile platforme, în timp ce alții vor trebui să imagineze soluții.

Francezii de la Carrefour s-au aliat cu UberEats pentru a-și crește capacitatea de livrare la domiciliu, în timp ce Biedronka, cel mai mare retailer din Polonia, a făcut un parteneriat cu grupul spaniol Glovo pentru a livra alimente la ușa clienților. Alți retaileri mai mici, ca magazinul parizian de produse organice Kilogramme, și-au construit propriul serviciu de e-commerce.

Asta înseamnă că supermarketurile așa cum le știm acum o să dispară sau vor fi operate de roboți? În Statele Unite, tehnologia Amazon bazată pe magazine fără vânzători devine tot mai populară, dar în Europa schimbarea s-ar putea sa nu vină chiar atât de repede.

Specialiștii consultați de Politico susțin că procesul de automatizare va continua și în Europa, dar muncitorii nu vor fi înlocuiți atât de repede, mai ales în vremuri de criză.

…bicileta va ajunge rege. Vor domina în peisajul urban bicicletele în epoca post corona? Autoritățile locale așa speră. De la Berlin la Bogota, de la Vancouver la Milano, orașele adoptă deja măsuri pentru a lărgi benzile pentru biciclete, astfel încât oamenii să pedaleze păstrând distanța socială. Locuitorii orașelor se bucură de aer mai curat după reducerea masivă a traficului – o chestiune pe care ar putea să dorească să o păstreze după ce restricțiile se vor ridica.

Însă mobilitatea urbană e joc cu sumă nulă. Cu cât se acordă mai mult spațiu bicicliștilor, cu atât vor trebui impuse mai multe restricții traficului auto.

În Bruxelles, autoritățile intenționează să impună o limită de viteză de 20 de km pe oră în centrul orașului pentru a lăsa mai mult loc bicicliștilor și circulației pedestre.

În efortul de a crea mai mult spațiu public pentru cetățenii care vor să se plimbe fără se se înghesuie pe trotuare înguste, Viena a interzis mașinile pe unele străzi pentru a crea noi ”spații de întâlnire”.

Politico mai anticipează că epidemia de coronavirus va redesena harta orașelor, va determina schimbări majore în ce privește transportul public (vânzarea de bilete), va ține la sol multă vreme companiile aeriene și va schimba modul de îmbarcare pe aeroporturi. De asemenea, epidemia a relevat componenta de utilitate publică a giganților tehnologiei gen Facebook, Google, a pus în discuție drepturi civile și va accelera transformarea digitală a Parlamentului European pentru a limita la maximum interacțiunea fizică atunci când nu este necesară.

Politico analizează și schimbările mari la nivelul funcționării Uniunii Europene, amintind, de pildă, că în efortul de a-și mări capacitățile militare, Comisia a propus ca următorul buget multianual să prevadă un Fond European pentru Apărare în valoare de 13 miliarde de euro, plus un buget separat de 10 miliarde de euro pentru operațiuni militare (European Peace Facility).

Dar acum prioritatea va fi supraviețuirea economică, dat fiind că FMI anticipează o contracție de 7,5% a economiilor din zona euro, prin urmare este de așteptat ca acești bani să fie utilizați în alte scopuri, ultima pe lista priorităților fiind chestiunea militară.

Liderii europei au anunțat într-o declarație comună că blocul comunitar vizează obținerea unei ”autonomii strategice”, ceea ce înseamnă că Europa va dori să fie mai puțin dependentă de alți actori externi precum China.

Politico mai pune în discuție și în ce măsură moneda euro va putea supraviețui crizei, fie o să dispară cu totul, fie euro va deveni mai puternic.

Sursa: Politico/ Traducerea și adaptarea: G4Media.ro

Sursa Foto: Pexels.com