Cum va arăta restul președinției lui Biden după alegerile din America

Președintele Joe Biden ar putea fi nevoit să recurgă mai des la ordine executive și la dreptul de veto pentru a guverna și să se concentreze mai mult pe chestiunile de politică externă decât cele domestice în cazul în care va avea un Congres dominat de republicani sau cu aceștia controlând una dintre cele două camere ale legislativului de la Washington. Totul va depinde însă de rezultatele finale ale scrutinului, care nu sunt cunoscute la aproape patru zile de la Election Day. Una peste alta, rezultatele alegerilor intermediare din Statele Unite sunt departe de dezastrul electoral democrat anticipat de analiști și îi oferă lui Biden spații de manevră și de compromis.

Controlul Congresului, în balanță

Rezultatele finale ale alegerilor intermediare din Statele Unite nu sunt încă finalizate și, cel mai probabil, ele nu vor fi cunoscute înainte de luna decembrie. Până vineri seara, după cum estimează CNN, republicanii au 211 mandate în Camera Reprezentanților, în timp ce democrații au obținut 203 locuri. Pentru a avea majoritatea, un partid trebuie să dețină 218 mandate din totalul de 435 de locuri pentru a avea majoritatea.

În Senat, republicanii au 49 de mandate din totalul de 100 al camerei, în timp ce Partidul Democrat a obținut si el 49 de locuri. Trei curse – cele din Nevada, Arizona și Georgia – nu sunt decise până în acest moment. În timp ce mandatul de senator de Arizona pare că va rămâne în mâinile democratului Mark Kelly, care are un avans de circa cinci procente în fața republicanului Blake Masters, competiția din Nevara ar putea să ajungă în tabăra republicanilor. Adam Laxalt este în fața senatoarei democrate Catherine Cortez Masto și ar putea schimba acest mandat din albastru, culoarea stângii politicii americane, în roșu – culoarea republicanilor.

În acest caz, cursa din Georgia devine una extrem de importantă. În turul al doilea al scrutinului, organizat la 6 decembrie, democratul Raphael Warnock va încerca să-și păstreze mandatul în fața republicanului Herschel Walker. Rezultatul acestei curse va decide controlul Senatului, el determinând dacă votul vicepreședintei Kamala Harris urmează să fie sau nu decisiv în momentele legislative cheie.

Sistemul electoral american, care este în mare parte descentralizat, unde cele 50 de state au propriile reguli, iar alegătorii fie votează la aparate, fie cu buletine de hârtie, unii votează personal, alții prin corespondență, unii în ziua alegerilor, alții în avans, depunându-și buletinele în urnele de vot speciale, face ca procesarea și numărătoarea voturilor să dureze de la câteva ore la câteva săptămâni. Așa cum s-a văzut, întârzierile mari și probleme cu aparatele electronice – cum s-a întâmplat în Maricopa County, în Arizona, chiar de Election Day – pot exaspera alegătorii americani și pot ridica întrebări din partea observatorilor internaționali curioși, dar și să alimenteze teorii ale conspirației și acuzații de fraudă.

Cum va arăta mandatul lui Biden

Felul în care vor arăta ultimii doi ani din mandatul actual al președintelui Biden va depinde foarte mult de rezultatul final al alegerilor. Dacă republicanii câștigă măcar una dintre cele două camere ale Congresului, agenda lui Biden ar putea fi încetinită și chiar blocată. Chiar și dacă democrații vor păstra Congresul, lucrurile nu vor sta mult mai bine. Majoritățile lor vor fi fragile și ei vor avea dificultăți reale să-și impună prioritățile legislative. Să nu uităm că ei au deținut majoritatea și în Congresul actual, iar succesele legislative au fost puține și timide.

Așa cum se prezintă situația în acest moment, comentatorii cred că republicanii au șanse să preia controlul Camerei, iar democrații sunt favoriți să aibă majoritatea în Senat. Ce înseamnă acest lucru pentru Casa Albă?

NPR a afirmat că, în principiu, Biden intră într-o nouă fază a președinției sale, poate mai provocatoare decât primii doi ani de mandat: guvernul divizat.

Cu republicanii controlând Camera Reprezentanților, agenda legislativă a liderului democrat „se va opri în esență.” Experții spun că, în acest caz, chiar și cele mai elementare acte de guvernare – cum ar fi adoptarea unui buget sau creșterea plafonului datoriilor pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată a Statelor Unite – ar putea deveni un proces legislativ complicat în noul Congres.

Iar dacă Partidul Republican (GOP) preia controlul Senatului, confirmările judiciare ale nominalizaților lui Biden s-ar putea opri.

Indiferent de rezultatul final al alegerilor, președintele Biden a spus că este dispus să încerce să găsească un compromis și să lucreze cu opoziția de la Washington.

„Sunt pregătit să lucrez cu colegii mei republicani,” a afirmat el a doua zi după alegeri. „Poporul american a spus clar, cred, că se așteaptă ca și republicanii să fie pregătiți să lucreze cu mine.”

Biden a explicat că vede rezultatele strânse ca pe o oportunitate de a obține compromisuri. „Întotdeauna sunt destui oameni în cealaltă echipă – fie că este vorba de democrați, fie de republicani – la care partidul opus poate face apel și poate să îi aleagă pentru a primi ajutor,” a afirmat liderul de la Casa Albă.

Dar analiștii spun că există un scepticism crescut cu privire la perspectivele unui compromis cu Casa Albă într-un Congres care a devenit din ce în ce mai polarizat. Nu doar că republicanii ar putea să refuze să stea de vorbă cu un președinte care i-a criticat vehement înainte de alegeri și a spus despre republicanii fideli lui Donald Trump și filozofiei MAGA (Make America Great Again) că sunt „semi-fasciști,” o declarație controversată, pentru care a fost criticat vehement.

Dar nici Partidul Democrat nu este unul unificat, cu moderații aflați de multe ori în conflict deschis cu progresisții, identificați ca aripa radicală și de extremă-stânga. Să nu uităm că, de exemplu, agenda ambițioasă a președintelui Biden a fost blocată timp de aproape doi ani de oameni din propriul partid, precum senatorii Joe Manchin și Krysten Sinema, care au oprit planul de două trilioane de dolari privind cheltuielile climatice și sociale avansat de Casa Albă.

În plus, nu este clar unde anume va fi dispus Biden să facă compromisuri.

Liderul american a spus că intenționează să invite liderii ambelor partide mari la Casa Albă în cursul acestui an pentru a discuta despre cum ar putea lucra împreună. Dar, au remarcat comentatorii, el nu a clarificat care ar putea fi acele potențiale zone de consens. Președintele a vorbit anterior despre opioide, cancer, sănătate mintală și problemele veteranilor ca despre o „agenda de unitate” în care republicanii și democrații ar putea găsi un teren comun.

De asemenea, Biden și-a exprimat recent speranțele pentru o abordare bipartizană continuă în ceea ce privește războiul declanșat de Rusia în Ucraina, deși în ultimele luni, unii republicani au început să-și exprime îngrijorarea cu privire la sumele mari de bani acordate guvernului de la Kiev și au promis că acesta nu va mai primi „un cec în alb.”

Dreptul de veto, o soluție?

Comentatorii din Statele Unite au remarcat că Biden a fost mai explicit cu privire la domeniile în care nu va face compromisuri. El a spus că va respinge orice încercare de a crea o interdicție federală a dreptului la avort sau de a abroga Inflation Reduction Act – proiectul de lege legat de climă și sănătate pe care democrații l-au adoptat ​​în această vară. Documentul a fost criticat intens de republicani, care au spus, susținuți de o parte din specialiști, că va avea un efect negativ asupra economiei prin creșterea inflației.

Liderul de la Casa Albă a spus, de asemenea, că nu va accepta reduceri sau modificări majore la programele Social Security sau Medicare, o propunere prezentată de senatorul Rick Scott, republican de Florida, președintele Comitetului național republican de campanie senatorială.

De partea lor, unii democrați văd un lucru pozitiv în ceea ce privește acest potențial impas legislativ, cu Congresul împărțit între cele două tabere politice.

Cu un guvern divizat, „conversația lui cu publicul american devine mult mai ușoară în anumite privințe, din punct de vedere politic,” a declarat Faiz Shakir, un consilier al senatorului Bernie Sanders. „El poate spune: Asta este ceea ce vreau să fac. Aceasta este agenda pe care vreau să o trec. Și îi am pe republicani aici, în Cameră, care-mi stau în cale.”

Cu alte cuvinte, contrastul devine mai ușor decât a fost în ultimii doi ani când democrații au controlat Camera și Senatul, dar s-au luptat între ei pentru diferite legi. De-acum, dacă republicanii vor fi majoritari în Cameră, Casa Albă va putea să-i arate cu degetul și să dea vina pe ei pe inițiativele legislative care nu sunt aprobate.

Tot în scenariul cu o cameră controlată de opoziție și cu agenda sa blocată sau încetinită, este mai probabil ca președintele să încerce să-și avanseze agenda internă folosind acțiuni executive, la fel ca predecesorii săi care s-au confruntat cu o guvernare divizată.

Biden are, de asemenea, mai multe șanse să-și îndrepte atenția către politica externă, unde președinții au mai multă putere executivă.

Joi seara, Biden a plecat în străinătate pentru o serie de summituri, urmând să aibă o întâlnire față în față cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marginea reuniunii G-20 din Bali. Abordarea relației cu China, principalul concurent economic și militar al americanilor, precum și gestionarea războiului din Ucraina sunt două priorități diplomatice cheie pentru Casă Albă, care vor continua să fie probleme presante și după alegerile intermediare de zilele trecute.

Problema se va complica însă dacă Camera Reprezentanților va fi republicană. „Majoritatea republicană din Camera Reprezentanților, rezultată în urma alegerilor învrăjbitoare de la jumătatea mandatului, nu numai că ar restrânge capacitatea președintelui Joe Biden de a manevra legislația internă, dar ar împiedica, de asemenea, atingerea obiectivelor sale de politică externă în perioada premergătoare următoarelor alegeri prezidențiale de peste doi ani,” a atras atenția Newsweek.

Opțiunile republicanilor

De partea lor, republicanii nu vor fi scutiți de probleme. Și nu este vorba doar de potențialele confruntări pe viață și pe moarte între tabăra moderaților și grupul celor pro-Trump din Cameră. Tensiunile dintre aceștia sunt deja vizibile, în special în contextul în care vor trebui aleși liderii camerei inferioare a Congresului, iar scaunul de speaker, vizat de Kevin McCarthy, este deja amenințat de cei loiali fostului președinte republican.

Republicanii se pot confrunta cu riscul de a forța mâna lui Biden și a democraților cu planurile lor de a abroga Legea de reducere a inflației. Aceasta deoarece eforturile lor ar fi în mare măsură simbolice, având în vedere puterile de veto ale lui Biden. Pe de altă parte, ei ar putea încerca să-l forțeze pe președinte să le accepte prioritățile, refuzând de exemplu să ridice plafonul datoriei guvernamentale, în care în cazul Biden nu este de acord cu unele dintre inițiativele lor.

Eforturile lor ar putea fi însă privite negativ de către opinia publică, așa cum a afirmat Brendan Buck, care a lucrat pentru președinții republicani ai Camerei Reprezentanților, John Boehner și Paul Ryan.

„Este foarte ușor pentru fiecare nouă majoritate care vine la putere să creadă că alegerile au fost despre ei – când, în majoritatea cazurilor, când un Congres este eliminat, este pentru că oamenilor pur și simplu nu le-a plăcut ceea ce făcea celălalt partid. Nu este neapărat o validare a noului partid,” a afirmat Buck.

Riscul de a-i forța prea mult mâna președintelui și de a stârni reacții negative din partea alegătorilor la următoarele alegeri generale este mare. „Asta am văzut în 2010 în perspectiva alegerilor din 2012,” a explicat Buck. La jumătatea mandatului din 2010, republicanii au câștigat 63 de locuri în Congres, doar pentru ca președintele de atunci, democratul Barack Obama, să obțină al doilea mandat în Biroul Oval doi ani mai târziu, la alegerile pentru Casa Albă din 2012.

Cu toate acestea, republicanii au un as în mânecă. Chiar și cu o majoritate fragilă în Cameră, republicanii ar putea deveni o problemă constantă pentru Administrația Biden prin folosirea puterilor lor de supraveghere oferite de Constituție. După cum a subliniat NPR, GOP planifică investigații numeroase, pe subiecte care variază de la retragerea din Afganistan până la originile COVID-19. Unii republicani sunt, de asemenea, dornici să investigheze afacerile lui Hunter Biden, fiul președintelui.

„Este o răzbunare,” a declarat Bill Galston, un fost consilier pentru politică internă la Casa Albă în timpul lui Bill Clinton, care este acum la Brookings Institution. „Sunt foarte supărați din cauza anchetelor la care cred că au fost supuși.”

Biden a respins amenințarea investigațiilor, inclusiv amenințările cu demiterea. „Cred că poporul american va privi toate astea pentru ceea ce sunt. Este doar aproape comedie,” a declarat el în această săptămână. „Eu nu pot controla ceea ce vor face (republicanii). Tot ce pot face este să continui să încerc să fac viața mai bună pentru poporul american.”

Spre al doilea mandat?

În sfârșit, în acest climat tensionat și divizat politic, analiștii se întreabă dacă rezultatele obținute de democrați la alegerile de marți, mai bune decât se prognoza, fac mai probabil ca Biden să candideze pentru un al doilea mandat la Casa Albă?

Biden a fost întrebat si criticat constant dacă ar trebui să candideze pentru un al doilea mandat din cauza vârstei sale și a cotelor scăzute de aprobare, care continuă să fie în jur de doar 40%. Sondajele arată că mulți democrați sunt reticienți în privința unei noi candidaturi a lui Biden.

Rezultatele bune ale Partidului Democrat la scrutinul intermediar ar putea însă înăbuși dezbaterile interne, cel puțin pentru moment.

„Acest lucru va diminua orice presiune care ar fi existat din partea Partidului Democrat pentru ca președintele Biden să se retragă în favoarea unui personaj nou,” a afirmat Galston.

„Dacă ar fi existat într-adevăr o înfrângere masivă, cred că ar fi existat o mulțime de presiuni în culise care ar fi putut ajunge în fața publicului mai devreme decât mai târziu. Nu cred că asta se va întâmpla acum,” a spus analistul.

Biden a afirmat de altfel săptămâna aceasta că speră să ia o decizie fermă privind Casa Alba 2024 până la începutul anului viitor.

„Intenția mea este să candidez din nou. Dar am un mare respect pentru destin,” a declarat el. „Și aceasta este, în cele din urmă, o decizie a familiei.”

Surse: NPR, CNN, BBC, YahooNews, Newsweek